MonitorPNRR / Guvernul va renunța la investiții PNRR în valoare de 3 mld. euro

În contextul negocierilor pentru aprobarea Planului fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar, guvernul de coaliție PSD-PNL- UDMR intenționează să renegocieze componente importante ale PNRR, în sensul amânării sau renunțării la anumite jaloane și investiții care nu mai pot fi atinse în termenele asumate inițial, afirmă fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea, potrivit unei analize MonitorPNRR publicate luni.

Până în prezent, România a îndeplinit și validat cu Comisia Europeană doar 14% din jaloanele din PNRR. Asta în condițiile în care România a trecut de jumătatea perioadei de implementare a planului.

Modificările dorite la București

Cristian Ghinea afirmă că, de exemplu, guvernul încearcă să decupleze jalonului referitor la legea salarizării unitare a bugetarilor de Cererea de plată nr. 4 în condițiile în care Comisia Europeană consideră că că aplicarea ei se va putea face abia când deficitul bugetar va fi sub 5%. Acest jalon trebuia atins anul trecut, dar în acest moment nu există nici măcar un draft al legii.

Guvernul speră că acest jalon să fie, eventual, atins la ultima cerere de plată din PNRR.

În ceea ce privește investițiile, Cristian Ghinea susține, potrivit unei analize MonitorPNRR publicate luni, că va fi solicitată și renunțarea la peste 3 miliarde de euro aferente unor investiții care nu vor mai putea fi finalizate în termen.

La MIPE, spune Ghinea, sunt mai multe variante în lucru, însă totul se desfășoară netransparent.

Investițiile în pericol să piardă finanțarea PNRR sunt unele din domeniile infrastructurii de transporturi, în special de infrastructură feroviară, și infrastructurii spitalicești, ambele tipuri de investiții fin în întârziere față de program. Nu ar fi pentru prima dată când investiții trecute în PNRR pierd finanțare – din cauza întârzierilor acumulate în proiect în perioada 2022-2023, metroul din Cluj-Napoca, de exemplu, a pierdut deja banii PNRR.

Aceste investiții vor fi trecute cel mai probabil la finanțare pe bugetul multianual.

O nouă ”reașezare” a calendarului de depunere a cererilor de finanțare

Tot pachetul de renegociere va include, cel mai probabil, și o nouă modificare a calendarului de depunere a cererilor de plată. Guvernul încearcă astfel să oficializeze situația prezentă, în care există o întârziere de aproape un an între cererile de plată depuse și cererile așteptate de Bruxelles potrivit calendatului negociat.

– Cererea de Plată nr. 3, în valoare de 2,4 miliarde de euro, practic suspendată în integralitate.

Cererea de plată nr. 3 a fost trimisă Comisiei Europene pe 15 decembrie 2023, cu o întârziere de nouă luni față de calendar.

În octombrie anul trecut, după mai bine de 10 luni de la depunerea ei, Comisia Europeană a închis procesul de evaluare cu o decizie de suspendare a 1,1 miliarde de euro pentru neîndeplinirea mai multor jaloane, cele mai importante fiind legate de numirile la companiile de stat și reducerea pragului la microîntreprinderi. Potrivit regulilor Comisiei Europene, Guvernul a primit un răgaz de șase luni, de la momentul deciziei oficiale care a venit în decembrie, pentru a rezolva restanțele.

Între timp însă, au apărut probleme suplimentare: Coaliția PSD-PNL a adoptat o lege prin care se modifica jalonul pensii speciale care fusese evaluat pozitiv de către Comisia Europeană. Cum unul din principiile de bază ale implementării PNRR îl constituie ireversibilitatea reformelor, cei de la Comisie au decis câteva zile mai târziu să nu plătească nimic până la lămurirea problemei.

După ce PSD și PNL au votat legea pensiilor în Parlament, în preajma alegerilor, Avocatului Poporului a sesizat Curtea Constituțională, blocând astfel intrarea în vigoare a acesteia. CCR a dat termen inițial de soluționare data 17 decembrie, pentru ca ulterior să amâne pentru 4 februarie 2025.

E însă cea mai mică problemă: Tot CCR, la data de 19 decembrie 2024, a declarat neconstituțională legea prin care se impozitează progresiv pensiile speciale. Prin urmare, cel mai probabil, Comisia Europeană va reevalua jalonul pensii speciale (deja aprobat și cu banii aferenți jalonului plătiți României).

– Cererea de plată nr. 4 (2,4 miliarde de euro), trebuia depusă în septembrie 2024

Din cele 46 de ținte și jaloane, 15 sunt în continuare neîndeplinite deși termenul pentru finalizarea acestora era iunie 2024.

Dintre cele neîndeplinite, nu există niciun draft pentru legea salarizării unitare și nici recalcularea pensiilor nu e finalizată.

Oricum, regulamentul Comisiei precizează că o nouă cerere de plată nu poate fi trimisă la Bruxelles până la clarificarea tururor problemelor pe cererea de plată precedentă.

– Cererea de plată nr. 5 (4,04 miliarde de euro)- termen de depunere martie 2025

Sunt 72 de ținte și jaloane din care 61 nerealizate. Cele mai multe aveau termene de finalizare 2023, altele martie și iunie acest an.

– Cererea de plată nr. 6 (3,09 miliarde de euro)- termen de depunere septembrie 2025

Pe această cerere sunt 79 de ținte și jaloane, doar 3 dintre ele fiind în curs de realizare.

Cum cererea de plată nr. 4 este întârziată, cererile de plată nr. 5 și nr. 6 (conform calendar renegociat în 2023) vor avea termen de depunere decalat. Împreună, aceste 3 cereri ar fi trebuit să aducă României în 2025 suma de 9.3 miliarde de euro.

(Citește și: ”Impactul pozitiv al PNRR în zona euro – de 3 ori mai mic față de așteptări”)

***