Forțe de menținere a păcii în Ucraina

Cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, promițând că va pune capăt rapid războiului din Ucraina, chiar dacă aceasta înseamnă cedarea de teritoriu Rusiei, Europa se chinuie să-și dea seama ce rol va juca dincolo de creșterea cheltuielilor sale de apărare și de furnizarea de arme Kievului.

Unul dintre modelele discutate, scrie Politico, este desfășurarea unui grup de menținere a păcii condus de Europa pentru a impune încetarea focului.

Discuțiile despre forțele europene de menținere a păcii au început serios. Dar nimeni nu și-a dat seama cum să avanseze conversația.

Premierul britanic, Sir Keir Starmer, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să discute ”informal” această problemă la o reuniune găzduită de UE pe 3 februarie, scrie și Financial Times.

”Cea mai critică decizie pe care europenii vor trebui să o ia în 2025”

„Aceasta este cea mai critică decizie pe care europenii vor trebui să o ia în 2025”, a declarat Franz-Stefan Gady, fost planificator militar austriac.

Misiunea de menținere a păcii în Ucraina ar avea trei scopuri:

• să asigure Ucrainei că are sprijinul occidental
• descurajarea Rusia să atace din nou Ucraina
• semnal pentru SUA că Europa se angajează să garanteze securitatea Ucrainei

Premierul britanic Keir Starmer a declarat că țara sa va juca un „rol pe deplin” în orice potențială forță de menținere a păcii pentru Ucraina în timpul unei vizite la Kiev săptămâna trecută, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a spus că europenii trebuie să „construiască garanții de securitate” pentru Ucraina.

Ministrul de externe lituanian Kęstutis Budrys nu a exclus trimiterea de trupe și în Ucraina.

Varianta în discuție: 50.000 de militari străini

Negocierile actuale se concentrează pe constituirea unei forțe de descurajare de până la 50.000 de militari din cinci până la șase țări europene diferite, care ar asigura o linie de demarcație între forțele ucrainene și cele ruse în cazul unei încetări a focului, potrivit a doi diplomați europeni.

Potrivit unui alt oficial de securitate european, britanicii și francezii au început deja o planificare preliminară.

Dar puțini alți lideri occidentali au arătat o asemenea disponibilitate de a-și pune în pericol propriii soldați. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pentru Bloomberg că orice forță de menținere a păcii ar avea nevoie de sprijinul SUA, dar este puțin probabil că trupele americane să fie trimise în Ucraina, având în vedere înclinația spre izolaționim a lui Donald Trump.

Franz-Stefan Gady a spus că, dacă Ucraina nu poate adera la NATO, ceea ce este puțin probabil în timp ce duce un război, un fel de plan care implică menținerea păcii este „singura opțiune posibilă”.

„Consecințele unui încetări a focului care nu este monitorizată, care nu este susținută de forțele europene, nesusținută de forțele americane, va fi cel mai probabil un război de succesiune, mai sângeros și mai distructiv”, a spus el.

Varianta optimă sugerată de un fost înalt oficial NATO

Forța de menținere a păcii ar trebui să fie „suficient de robustă pentru a nu fi o țintă ușoară pe care Rusia să o poată testa imediat și suficient de mare încât să nu necesite o întărire imediată, dar care să nu fie văzută ca un angajament direct al NATO”, a spus Camille Grand, un fost înalt oficial al Alianței, acum membru al Consiliul European pentru Relații Externe.

O astfel de forță ar putea însemna 40.000 de soldați, a estimat Grand, și ar fi probabil formată ca o coaliție ad-hoc condusă de Marea Britanie, Franța și Țările de Jos, plus contribuții din partea țărilor baltice și nordice.

Rolul NATO ar fi redus în mod deliberat la minimum pentru a limita riscul escaladării cu Rusia.

Chiar și așa, Grand a sugerat că, în așa-numitul „format Berlin-plus”, UE poate folosi capacitățile de planificare strategică ale NATO pentru operațiuni de menținere a păcii, ca în Bosnia și Herțegovina. De asemenea, permite participarea Regatului Unit.

O conversație deloc ușoară

În februarie 2024, Emmanuel Macron era singurul care a refuzat să excludă trimiterea de trupe occidentale în Ucraina, dar multe s-au schimbat de atunci.

În decembrie 2024, președintele francez s-a întâlnit cu președintele ales Trump, și cu președintele Zelenski, înaintea redeschiderii Catedralei Notre Dame din Paris. Trump i-a cerut lui Macron și lui Zelenski să prezinte „o soluție credibilă” pentru Ucraina.

Câteva zile mai târziu, Zelenski a anunțat public că desfășurarea de trupe europene în Ucraina este o idee viabilă.

Perspectiva forțelor de menținere a păcii părea să-și ia în sfârșit avânt.

Discuțiile cu Polonia s-au oprit înainte de a începe

Macron, simțind o oportunitate, a plecat în decembrie într-o vizită de ultimă oră la Varșovia pentru a-i aduce pe polonezi de partea ideii sale.

Dar discuțiile s-au oprit brusc înainte de a putea începe cu adevărat. Premierul polonez Donald Tusk le-a spus jurnaliştilor că doreşte „să scurteze orice speculaţie” pe marginea acestei idei. Macron, la rândul său, și-a întrerupt vizita, aparent din motive politice interne.

Poziția Varșoviei, în acest moment, este că nicio țară NATO care se învecinează cu Rusia nu ar trebui să trimită trupe în Ucraina.

Nicolas Tenzer, lector la Sciences Po din Paris, afirmă: „Există multă ezitare. Emmanuel Macron a promovat puternic această idee… și impresia mea este că discuțiile continuă cu o serie de țări, inclusiv cu Regatul Unit, statele baltice și nordice și, posibil, cu Cehia”.

Pentru Tenzer și alți analiști, ezitările sunt provocate de multiple îngrijorări: de la riscul în sine de a desfășura trupe în Ucraina, la probabilitatea unei încetări a focului de durată și incertitudine asupra intențiilor lui Donald Trump.

Pe de altă parte însă, pentru statele europene aflate în majoritate în dificultăți financiare, desfășurarea de trupe poate fi o alternativă mai fezabilă economic decât a oferi Ucrainei, pe termen nelimitat, miliarde de euro în ajutor militar.

Soluția experților: o zonă demilitarizată, similară celei care desparte Peninsula Coreea

Franz-Stefan Gady a spus că unul dintre modelele care oferă inspirație este ceea ce fostul președinte american Bill Clinton a numit cândva „cel mai înfricoșător loc de pe pământ”: zona demilitarizată care separă Coreea de Nord și Coreea de Sud, două țări încă în război între ele.

Un ofițer francez de vârf a declarat că, indiferent de cadrul ales, probabil că acesta va apărea rapid, acum că Trump este președinte și își dorește „victorii diplomatice în primele 100 de zile”.

Cu toate acestea, ofițerul francez a avertizat că există „o mulțime de lucruri care ar putea distruge” un plan de menținere a păcii.

Rusia respinge ideea de forțe de menținere a păcii

Orice forță de menținere a păcii trebuie să fie agreată de Rusia și Ucraina, notează François Heisbourg, consilier principal al Institutului Internațional de Studii Strategice din Londra. „Este pur ipotetic”, a spus Heisbourg. „Va fi extraordinar de dificil să-i convingi pe europeni să fie de acord între ei, aproape la fel de greu să convingi Ucraina și Rusia să cadă de acord asupra unei soluții a conflictului”.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins ideea de forțe de menținere a păcii în Ucraina și a spus că Rusia „nu este mulțumită” de propunere.

Pentru Kiev, o încetare a focului și desfășurarea de trupe europene ar însemna acceptarea concesiunilor teritoriale și riscul ca Rusia să lovească și mai puternic Ucraina în câțiva ani.

”Necunoscuta Trump” din ecuație

Deloc sigur este și ceea ce Trump va decide să facă. Orice plan de desfășurare a trupelor europene în Ucraina – în special a țărilor membre NATO – ar avea probabil nevoie de sprijinul SUA pentru a fi un factor de descurajare eficient. Asta l-ar ține pe Trump implicat în Europa, ceva ce nu-și dorește.

Apoi mai este problema creșterii aparente a sprijinului pro-rus în Europa de Vest și ceea ce Franz-Stefan Gady a numit „oboseală generală de război”.

Deocamdată, Europa trebuie să analizeze serios relației sa cu Ucraina și a motivului pentru care este importantă pentru securitatea europeană, dincolo de retorica sprijinului pentru Kiev ”atâta timp cât are nevoie”, mai spune Gady.

Dar un lucru este sigur. La un moment dat, în viitor, Trump se va întoarce către europeni și le va spune că Ucraina este problema lor – dacă nu a făcut-o deja.

(Citește și: ”Dmitri Peskov: Dacă ajung în Ucraina trupe occidentele, atunci conflictul Rusia – NATO este inevitabil”)

***