cele publice vs. cele comerciale / private: în câte Românii trăim?

Sectorul serviciilor din România are o pondere semnificativ mai redusă în forța de muncă totală, din cauza procentului mult mai redus al serviciilor publice, conform datelor de la nivel UE.
Serviciile cuprind două grupe: serviciile publice și serviciile comerciale – cele private.

Zona care gravitează în jurul mediei europene la ocuparea din serviciile publice este Regiunea de Nord – Est și reflectă, de fapt, subdezvoltarea economică a județelor ce intră în componența sa, județe ce depind într-o mai mare măsură de sectorul public. Bucureștiul conduce detașat la ponderea lucrătorilor din servicii comerciale, iar Regiunea Centru are cea mai ridicată reprezentare a angajaților din industrie și construcții.

În UE, principalele servicii publice reprezentau anul trecut 25,8% din ocuparea forței de muncă, în timp ce ponderea serviciilor private totalul angajaților a fost 46,2%.

România avea cea mai mică pondere a serviciilor publice, de 15%, urmată de Bulgaria (18%) și Italia (20%), conform Eurofound. Media UE a fost puțin peste 25%:

Structura ocupării, pe principalele sectoare, la nivel de regiuni ale României

București – Ilfov urmează paradigma capitalelor, care concentrează industria serviciilor private și sunt, cel mai adesea, centrele financiare ale țărilor. Astfel, în această regiune principalul angajator este sectorul serviciilor private – aproape 62%, în timp ce are cea mai mică pondere a angajaților în serviciile publice – 16,2%.

Regiunea Centru – județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu – are cea mai ridicată ocupare în industrie și construcții: 40,1%, comparativ cu media națională de 33,1%. Are însă mai puțin angajați în servicii, aceștia reprezentând 38,3% din totalul forței de muncă din regiune, comparativ cu 44,6% ponderea națională.

Regiunea de Vest – județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș – se remarcă printr-un procent mare al angajaților din industrie și construcții (locul doi la nivel național) și are, de asemenea, o pondere sub medie a salarițialor din servicii comerciale.

Nord – Est, regiunea cu recordul ponderii angajaților din serviciile publice

Serviciile publice dețin cea mai ridicată pondere în Regiunea Nord – Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui), unde 26,2% din forța de muncă este activă în acest sector.

Procentul corespunde mediei europene, însă reflectă slaba economie și ocupare în industrie din județele ce compun regiunea. Doar 31,4% din anagajații acestei regiuni lucrează în industrie, fiind cel mai redus procent, dacă excludem cazul special al Capitalei.

„Datele arată că Regiunea Nord – Est are o dependență foarte mare de sectorul public și că sectorul privat are o dezvoltare mai slabă decât în celălalte zone. Principalii angajatori de acolo sunt, în multe localități, probabil, consiliile județene, sănătatea” etc., a explicat pentru CursdeGuvernare Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank.

„Acest lucru”, adaugă Ionuț Dumitru, „se observă și la nivelul PIB/capita. Dacă ne uităm, Regiunea de Nord – Est este cea mai săracă. Avem în primul rând județul Vaslui, cel mai slab județ din România, de departe, la PIB/capita. Având un sector privat semnificativ mai mic decât cel din celelalte regiuni, le creează o dependență în sectorul public, pentru că și acolo există copii și cetăețni care au nevoie de servicii publice”.

Indicatorul servicii preponderent publice (folosit de Eurofound) și cel al serviciilor publice utilizat de INS sunt similare, doar că Eurofound include și angajații din apărare și asimilații acestora.

Metodologia INS precizează că sectorul serviciilor sociale cuprinde: administraţie publică (fără forţele armate şi asimilați), învăţământ (inclusiv 5,9% sector privat), sănătate şi asistenţă socială (inclusiv 15,2% sector privat), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (inclusiv 59,0% sector privat).

De aici diferențele dintre cifrele Eurofound și INS la servicii publice.

Cel mai mic PIB/loc, dar disparitate mult mai redusă la nivelul salariilor

Paradoxul este că, deși Regiunea Nord – Est are un PIB mult mai redus și o pondere redusă a lucrătorilor din industrie și construcții, dar nu un porcent foarte ridicat de lucrători în agricultură, disparitățile salariale sunt mai reduse, conform datelor oficiale. Atenuarea la salarii provine tocmai dintr-o pondere ridicată a bugetarilor.

Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), anul acesta vor exista doar trei județe cu un PIB pe cap de locuitor estimat sub 9.000 de euro, iar două dintre aceste județe sunt în Regiunea de Nord – Est: Vaslui, cel mai sărac din România, după a menționat Ionuț Dumitru, cu 8.123 de euro, și Botoșani – 8.168 de euro. Al treilea județ este în sud – Giurgiu, cu 8.791.

Media națională a PIB-ului per capita este cu 10.000 euro mai ridicată decât cea din cele trei județe – 18.280 de euro, valoarea prognozată de CNSP pentru anul 2024.

Dar dacă PIB-ul regiunii reprezintă doar 61% din media națională, salariul mediu echivalează cu 87,8% din salariul mediu la nivel național, similar cu Regiunea Sud Muntenia, unde ponderea industriei este de 37,7%, iar PIB/capita echivalează cu 77% din media națională.