Construcţia zidului exterior al Passetto di Borgi s-a realizat în anul 850. Însă, în 1277, Papa Nicholas al III-lea a fost cel care a supravegheat lucrările ce au transformat pasajul în ceea ce este el azi. Papa Alexander al VI-lea a terminat construcţia zidului exterior în 1492, destul de eficient de altfel pentru că a
Faimoşi, renumiţi, celebrii, cunoscuţi, îndrăzneţi, periculoşi, cei mai de succes, notorii, infami, superspioni… sunt câteva din epitetele acordate unor spioni înscrişi în „clasamentele” alcătuite, în ultima perioadă, de diferite publicaţii, mai ales de site-uri de internet, care propun „ierarhii” ale agenţilor care au acţionat de-a lungul istoriei. Desigur, dincolo de o anumită tentă de senzaţional
Încercam să caut câteva melodii pentru pagina de Facebook a site-ului Historia.ro și am dat peste cateva melodii reproduse după partiturile originale. Ceea ce mă frapează nu este apropierea de muzica oriental turcească sau grecească, ci de cea bisericească. Dacă asculţi cu atenţie îţi dai seama că este muzică psaltică folosită azi doar în biserică
„Cartea Naturii“, un ghid sexual care datează din 1861 şi care a fost redactat de un anume James Ashton, le vorbea femeilor şi bărbaţilor despre concepţie, mijloace de contracepţie, dar oferea şi sfaturi referitoare la momentele propice pentru iniţierea actului sexual, de exemplu. Cele mai multe dintre sfaturi sunt considerate astăzi profund greşite. n secolul
Un document pus la dispoziţia Muzeului Municipial Călăraşi de către meteorologul previzionist principal, gradul I, Dumitru Baltă arată faptul că în iarna lui 1900/1901, zăpada nu s-a topit de la 1 ianuarie până la 8 martie, iar Borcea a stat îngheţată bocnă de la 9 ianuarie până la 1 februarie, timp în care localnicii treceau
Cea mai mare tragedie aviatică petrecută pe raza judeţului Hunedoara a avut loc în 23 august 1940. Au murit 11 pasageri ai unui avion care transporta 20 de oameni şi care s-a prăbuşit în Munţii Apuseni, din cauza unor defecţiuni tehnice şi a vremii nefavorabile. Moţii din satele din nordul Hunedoarei au sărit în ajutor
Până să ajungă în străinătate, cerealele din Bărăganul interbelic urmau un întreg traseu. Pentru buna desfăşurare a exportului, existau o serie de reguli. Cine nu le respecta ieşea din joc. În primul rând, arvunirea grânelor înainte de strângerea recoltelor era interzisă. În “Portretul României Interbelice”, judeţul Ialomiţa este prezentat ca un pământ de o bogăţie
Unicul oraş din ţară care a avut o fabrică de ceasuri, înfiinţată în 1951, a fost Aradul. La început, fabrica purta nume comune precum „Cooperativa Metalul”, „Precizia” şi, ulterior, a primit numele „Victoria”, avându-i ca întemeietori pe Iosif Berenz, Şimolan şi Hollosy. În anul 1951, în fabrica de ceasuri se produceau 300 de ceasuri în
Mai mulţi români maramureşeni de formaţie intelectuală (cu toţii originari de pe Iza şi Vişeu şi acest lucru s-ar putea să nu fie o simplă coincidenţă !), fiecare separat unul de celălalt, mi-au reproşat în mod direct că termenul moroşan, pe care obişnuiesc să-l utilizez pentru a-i denumi pelocuitoriiŢării Maramureşului, ar fi de origine maghiară şi
Ştefan cel Mare şi Sfânt, domnitorul care a ţinut frâiele Moldovei timp de 47 de ani (1457-1504), arăta cu totul altfel faţă de descrierile din manualele de istorie, a suferit înfrângeri zdrobitoare în unele războaie şi a avut doar două cuceriri amoroase extraconjugale consemnate în scrierile medievale. Deşi s-a scris mult despre Ştefan cel Mare