Pantazescu şi furtul ,,Cloştii cu puii de aur” de la Muzeul Naţional

Pantazescu şi furtul ,,Cloştii cu puii de aur” de la Muzeul Naţional

La sfârşitul lui 1875, ziarele scriau despre un furt spectaculos care a produs indignare în societate românească. Era vorba despre dispariţia, de la Muzeul Naţional, a Tezaurului de la Pietroasa, cunoscut sub numele de, , Cloşca cu puii de aur”. Atât valoarea pieselor, cât şi modul în care au fost sustrase au atras atenţia contemporanilor

„Afacerile“ lui Arghezi

„Afacerile“ lui Arghezi

Pamfil Şeicaru a făcut în 1958 o listă a meschinăriilor poetului, într-un articol-pamflet, scrie Nicolae Manolescu pentru Adevărul. În 1958, Pamfil Şeicaru tipărea în editura madrilenă Carpaţii „Tejgheaua cuvintelor”. E vorba de un articol-pamflet îndreptat contra lui Tudor Arghezi, la data aceea proaspăt recuperat de regimul din România ca urmare a publicării poemelor „1907″. Textul

BNR lansează o bancnotă de colecție, de Ziua Națională

BNR lansează o bancnotă de colecție, de Ziua Națională

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Banca Națională a României (BNR) va lansa o bancnotă aniversară, dedicată colecționarilor. Tema emisiunii este 185 de ani de la nașterea regelui Carol I, iar valoarea nominală – 100 de lei. Bancnota are dimensiuni de 147 x 82 mm, culoare predominantă albastru, este imprimată în tehnică mixtă, plană şi

Mario Vargas Llosa despre Iliescu, Ceauşescu şi moştenirea comunismului

Mario Vargas Llosa despre Iliescu, Ceauşescu şi moştenirea comunismului

În 1995, Mario Vargas Llosa, scriitorul peruan laureat cu Nobelul pentru Literatură (2010), creiona acid România în paginile cotidianului spaniol “El Pais”. În urmă cu 22 de ani, la 25 decembrie 1989, Nicolae şi Elena Ceauşescu erau executaţi într-o unitate militară din Târgovişte, după un proces-simulacru care începea să pună la îndoială puritatea Revoluţiei Române.

de la „satelit al bărbatului“ la „Vei fi al meu!“

de la „satelit al bărbatului“ la „Vei fi al meu!“

Vă propunem o incursiune de proporţii istorice prin diversele portrete ale „sexului frumos“ autohton, aşa cum au fost ele ilustrate de presa din România. „Voia, pur şi simplu, să mă înjunghie deoarece nu mi-am terminat treaba. Asta striga tot timpul:«Termină-ţi treaba, laşule!». A zis că sunt sclavul ei:«În seara asta vei fi al meu!». Sub

Cum se jucau copiii în urmă cu 100 de ani

Cum se jucau copiii în urmă cu 100 de ani

Demult, tare demult, pe vremea când copiii nu reprezentau un target pentru marile companii care produc jocuri electronice, bucuriile copilăriei arătau altfel, purtau alte nume şi aveau alte reguli. Scriitorul Tudor Pamfile (1883-1923) a publicat în anul 1907, sub egida Academiei Române, un studiu amplu numit “Jocurile copilăriei”. Datorită lui putem afla cum se jucau

Fantoma fiicei lui Francisc Rakoczi al II-lea din pivniţa Cetăţii

Fantoma fiicei lui Francisc Rakoczi al II-lea din pivniţa Cetăţii

Odinioară una dintre cele mai puternice fortificaţii ale Transilvaniei, Cetatea Ardud, proaspăt reabilitată, atrage din ce în ce mai mulţi turişti interesaţi să afle amănunte despre istoria zbuciumată a Transilvaniei. Cetatea a fost ridicată în secolul al XV-lea, de către Bertalan Dragfi, cel care avea să devină voievod al Transilvaniei. Trei secole mai târziu (în

sălbatici needucaţi, cu propriile idei vagi despre măreţia naţională, pentru care nu o dată şi-au riscat vieţile

sălbatici needucaţi, cu propriile idei vagi despre măreţia naţională, pentru care nu o dată şi-au riscat vieţile

New York Times publica în data de 28 septembrie 1884 un reportaj de călătorie din Transilvania, unul acid, potrivit cluj.travel. În articol, semnat cu iniţialele jurnalistului, este descris atât peisajul, oraşele Cluj-Napoca şi Oradea, dar şi locuitorii şi obiceiurile locurilor. Articolul din New York Times este semnat discret, doar cu iniţialele (D.K.) şi este destul