Epidemia de ciumă din secolul al XIV-lea, între anii 1346 şi 1353, a omorât între 75 şi 200 de milioane de oameni, adică 30-60% din populaţia totală a Europei de la acea vreme. Nu este de mirare că acest eveniment şi-a câştigat numele de Moartea Neagră, relatează The Vintage News. Ciuma este declanşată de bacteria
Creșterile de PIB și de productivitate care au plasat constant România în topul UE nu au în spate modificări profunde ale structurii economiei, așa cum s-a întâmplat în alte țări din regiune. O analiză de detaliu arată că nu au existat evoluții semnificative pe câteva axe esențiale: creșterea sectoarelor cu valoare adăugată mare, diversificarea economiei
Povestea unui călugăr mumificat acum 200 de ani a făcut furori în întreaga lume. Potrivit practicanților acestei religii, el este viu și într-o stare profundă de meditație. Trupul clericului a fost găsit în districtul Ulan Bator din Mongolia, din întâmplare, după ce fusese furat de către un traficant care încerca să îl vândă pe piața
Anul trecut numărul mediu al pensionarilor a scăzut cu 24.000 de persoane față de 2022 la 4,98 mil, din care 4,6 mil sunt pensionari de asigurări sociale de stat. „Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost de 2.006 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru
Într-un Raport preliminar de evaluare a impactului, citat de Financial Times, Comisia Europeană estimează că pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040 și 100% în 2050 – ținta principală din Green Deal – statele membre vor trebui să investească împreună 1,5 trilioane de euro
Expoziția tematică „Mesaje săpate în piatră”, itinerată la Muzeul Olteniei din Craiova – Casa Băniei încearcă recuperarea memoriei urbane a unor monumente rămase în umbră după mai bine de jumătate de veac de la ultima lor inventariere, prin demararea unui proces de identificare, inventariere și fotografiere a crucilor din piatră din București care nu au
În anul 1972, după ce apăreau pe piață antibiotice puternice și se efectuau campanii de imunizăre, apreciați microbiologi Macfarlane Burnet și David White au prezis în 1972 că „cea mai probabilă prognoză cu privire la viitorul bolilor infecțioase este că va fi foarte plictisitoare.” Totuși, deși aveau cele mai puternice arme biologice descoperite până în
Variola (sau vărsatul), boală contagioasă de natură virală, a fost una dintre cele mai mari catastrofe ale omenirii, o soră tot atât de malefică precum ciuma neagră, ea omorând și desfigurând un număr imens de oameni de-a lungul secolelor – numai în secolele al XIX-lea și al XX-lea au murit de variolă cu mult peste
Dezvoltarea civilizațiilor umane a oferit un mediu propice răspândirii bolilor infecțioase. Tot mai mulți oameni au trăit alături de animale domestice, adesea în condiții precare de salubritate, furnizând un teren fertil epidemiilor de tot felul. Legăturile comerciale pe distanțe mari au contribuit la răspândirea acestor epidemii pe spații largi și transformarea lor în pandemii. După
José Ameal Peña avea patru ani atunci când gripa spaniolă a lovit micul sat de pescari din nordul Spaniei în care locuia. La aproape un secol distanţă, bărbatul, care se presupune că ar fi singurul supravieţuitor din Spania al celei mai teribile pandemii din istorie, transmite un avertisment: „Fiţi atenţi. Povestea se poate repeta şi