INS confirmare – PIB-ul pentru 2023 a fost de 321 mld. euro, iar scăderea trimestrială din T4 de -0,5%

INS confirmare – PIB-ul pentru 2023 a fost de 321 mld. euro, iar scăderea trimestrială din T4 de -0,5%

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2023 a fost de 1.605,5 mld lei prețuri curente (321 miliarde euro), în creștere – în termeni reali – cu 2,1% față de anul 2022. PIB-ul estimat (serie brută) pentru T4/2023 a fost de 482,4 mld lei prețuri curente, îm creștere  – în termeni reali – cu 3% față

unde au ajuns administrația și economia, care e harta dezvoltării pe termen mediu”

unde au ajuns administrația și economia, care e harta dezvoltării pe termen mediu”

Experiența ne învață că, în zarva discursurilor publice despre un sector sau altul (de această dată despre digitalizare) e bine să aduni în jurul mesei și pe decidenți și pe beneficiari și, cu creionul în mână, să vezi cum au avansat lucrurile dincolo de vorbe și bune intenții. Asta a făcut entitatea Conferințele CDG marți

Digitalizarea României s-a izbit de zidul lipsei de interoperabilitate a bazelor de date

Digitalizarea României s-a izbit de zidul lipsei de interoperabilitate a bazelor de date

Digitalizarea în România traversează o perioadă aparent fastă: doar în PNRR componenta de digitalizare are o alocare de 21% din totalul fondurilor alocate- asta înseamnă, teoretic, cam 5 miliarde de euro. La care se adaugă, spunea marți Marian Dobrilă, președinte al Coaliției Pro-Impact și Director general TDP, la conferința CursDeGuvernare pe digitalizare, cam 10% din fondurile

Guvernul scutește câteva categorii de cronici de plata taxei pe boală: România

Guvernul scutește câteva categorii de cronici de plata taxei pe boală: România

Guvernul a adăugat marți câteva noi categorii de bolnavi care vor fi scutiți de la plata așa-numitei taxe pe boală, adică de la plata CASS-urilor, pe perioada concediilor medicale. Este vorba despre doar câteva categorii de bolnavi cronici, nu de toți cronicii, așa cum promisese premierul Marcel Ciolacu. Este vorba despre o adăugare la articolul

Problema ascunsă în scăderea prețurilor la energie. Spirala prețuri – declin economic

Problema ascunsă în scăderea prețurilor la energie. Spirala prețuri – declin economic

Europa își lasă în urmă lunile de iarnă cu facilitățile de stocare a gazului pline până la niveluri record. Această abundență de gaz a permis scăderea prețurilor pe piața en-gros și reducerea facturilor de energie pentru gospodării către nivelurile înregistrate ultima dată înainte de invazia cu forțe complete a Ucrainei de către Rusia. Așadar, după ani în

Arhivele pierdute ale lui Franz Kafka, recuperate de Biblioteca Naţională a Israelului

Arhivele pierdute ale lui Franz Kafka, recuperate de Biblioteca Naţională a Israelului

Biblioteca Naţională a Israelului a dezvăluit  că a intrat în posesia unor texte ale scriitorului ceh Franz Kafka, punând astfel capăt unei saga judiciare privind proprietatea asupra lor. În timp ce era tratat de tuberculoză într-un sanatoriu din Austria, autorul unor romane ca “Procesul” sau “Metamorfoza” l-a rugat pe prietenul său apropiat, Max Brod, să

Defazajul partidelor mainstream – Stânga și Dreapta

Defazajul partidelor mainstream – Stânga și Dreapta

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că unul din trei europeni urmeză să voteze partidele populiste. A fost nevoie de două decenii  de degringoladă a curentelor mainstream – stânga și dreapta – pentru a se ajunge aici. Fenomenul a început cu mult înainte de criza Covid și de crizele pe care ultimii

cui aparţineau şi cum au ajuns acolo

cui aparţineau şi cum au ajuns acolo

Misterul sutelor de schelete descoperite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial la câteva mii de metri altitudine în Lacul Roopkund, din Munţii Himalaya, se adânceşte: un nou studiu publicat luni în Nature Communications răstoarnă ipoteza arheologilor că morţii erau călători surprinşi de o furtună în secolul al IX-lea. Oasele sunt împrăştiate prin lacul Roopkund

Cum a ajuns să fie interzis fumatul în Ţările Române. Ce păţeau cei care erau prinşi că „beau tutun“

Cum a ajuns să fie interzis fumatul în Ţările Române. Ce păţeau cei care erau prinşi că „beau tutun“

În secolul al XVIII-lea, tutunul era considerat mai mult decât niciodată „iarba Dracului“. Cei care erau prinşi că fumau riscau excomunicarea, tăierea nasului sau chiar condamnarea la moarte. Domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat vorbeşte despre efectele tutunului asupra românilor, pentru care fumatul devenise a doua natură, scrie Andrei Oişteanu în lucrarea sa ”Narcotice în cultura română”.