ADN vechi de 2 milioane de ani, descoperit în Groenlanda
Oamenii de știință din Danemarca au reușit să extragă ADN vechi de 2 milioane de ani, descoperit în sedimente ce datează din era glaciară în Groenlanda, arată un studiu publicat în revista Nature.
„ADN-ul poate supravieţui timp de 2 milioane de ani, de două ori mai mult faţă de cel mai vechi ADN găsit anterior”, a declarat Mikkel Winther Pedersen, unul dintre principalii autori ai acestui studiu, citat de Agerpres.
Identificate în sedimente, diferitele fragmente de ADN provin „din partea cea mai nordică a Groenlandei, denumită Capul Copenhaga, şi îşi au originea într-un mediu natural pe care nu îl vedem în nicio parte a Terrei din zilele noastre”, a adăugat el.
Ele s-au conservat atât de bine pentru că au rămas îngheţate şi au fost descoperite în perimetre care au putut fi exploatate, a continuat acest profesor conferenţiar de la Universitatea Copenhaga.
„Râurile au transportat minerale şi materii organice în mediul marin, unde aceste sedimente terestre au fost depozitate. Şi, apoi, la un moment dat, în urmă cu circa 2 milioane de ani, acea masă terestră aflată sub apă a fost ridicată şi a devenit o parte a Groenlandei de Nord”, a explicat cercetătorul danez.
Noul studiu, care a început în 2006, a permis alcătuirea unui „portret” al regiunii, aşa cum arăta ea în urmă cu 2 milioane de ani.
„Exista un mediu forestier cu mastodonţi, reni şi iepuri de câmp şi cu un număr mare de specii vegetale diferite. Am descoperit 102 taxoni vegetali diferiţi”, a dezvăluit Mikkel Winther Pedersen.
Amazing new research in the international journal Nature—using environmental DNA, the team was able to gain incredible details of a 2-million-year-old ecosystem in Greenland—and with my illustration on the cover!! ❤️🦣 pic.twitter.com/MQbhDT6og4
— Beth Zaiken (@BZaiken) December 7, 2022
Graţie unei tehnologii inovatoare, cercetătorii danezi au descoperit că 41 dintre fragmentele studiate erau mai vechi cu 1 milion de ani decât precedentul record de vârstă al unui ADN, care a fost prelevat dintr-un os al unui mamut siberian.
„S-a crezut multă vreme că 1 milion de ani era limita de supravieţuire a ADN-ului, dar astăzi am ajuns la o vârstă dublă. Şi, evident, acest lucru ne determină să căutăm alte situri. Există mai multe situri diferite în lume care conţin depozite geologice atât de vechi. Sau cu vechimi chiar şi mai mari”, a adăugat cercetătorul danez.
