Pregătirea piloților ucraineni în România s-a împotmolit

Partenerii occidentali au promis Kievului avioane de luptă încă de anul trecut, dar livrarea acestora și pregătirea piloților s-au dovedit o treabă dificilă. Ucraina ar putea trimite în luptă doar șase avioane, din cele 45 promise, și încă nu este clar când vor începe piloții ucraineni să se antreneze la baza aeriană de la Fetești, din sud-estul României, scrie The New York Times.

Avioanele sunt pregătite, iar instructorii de zbor așteaptă la un nou centru de pregătire, din România, creat pentru a-i învăța pe piloții ucraineni să piloteze avioanele de război F-16. Dar există un detaliu important:
piloții ucraineni încă nu au sosit, în pofida declarațiilor din vara trecută că centrul va juca un rol crucial în a-i aduce în aer pentru a-și apăra țara de loviturile tot mai ucigătoare ale Rusiei.

Asta nu înseamnă că piloții ucraineni nu sunt pregătiți. Până în prezent, 12 piloți – mai puțin decât o escadrilă completă – sunt așteptați să fie pregătiți pentru pilotarea avioanelor F-16 în luptă până în vară, după 10 luni de pregătire în Danemarca, Marea Britanie și Statele Unite.

Dar, până când piloții se vor întoarce în Ucraina, vor fi livrate doar șase F-16 din cele aproximativ 45 de avioane de luptă pe care le-au promis aliații europeni, scrie NYT, într-un articol preluat de TVR.

Avioanele, livrate cu rachete, ar compensa lipsa muniției de artilerie

În ultimele săptămâni, Rusia a recurs la un sprijin aerian mai agresiv pentru a câștiga teren în estul Ucrainei, folosindu-și avioanele de război pentru a trimite bombe ghidate de planare pe distanțe lungi în liniile de front ucrainene.

Iar Ucraina are nevoie disperată de mai multe arme, de orice fel de arme, în condițiile în care muniția de artilerie este pe sfârșite, iar republicanii din Congres blochează acordarea de ajutor militar american suplimentar. Avioanele F-16 ar veni probabil înarmate cu rachete și bombe cu rază scurtă și medie de acțiune, compensând parțial lipsa munițiilor de la sol.

„În acest an, noi avioane de luptă vor fi pe cerul nostru și trebuie să facem din acest an unul eficient în a ne apăra împotriva bombelor ghidate rusești, a avioanelor rusești și a rachetelor lor”, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la 1 martie.

Antrenamente-fulger

Cu toate acestea, oficialii au fost de acord că există încă multe incertitudini legate de momentul în care fiecare țară își va trimite avioanele, de numărul de avioane care vor fi trimise, de viteza de pregătire a piloților și de modul în care Ucraina va aduna suficient personal care să poată întreține avioanele în mod corespunzător.

Conform standardelor obișnuite, pregătirea piloților ucraineni pe avioanele occidentale sofisticate s-a desfășurat cu viteza fulgerului, comprimând în câteva luni câțiva ani de învățare în clasă, simulări și exerciții de zbor.

Chiar și așa, procesul se desfășoară mai lent decât sperau Ucraina și aliații săi, întrucât piloții antrenați pe avioane și tactici din epoca sovietică au trebuit să se pună la punct cu limba engleză și cu practicile militare occidentale pentru a putea utiliza eficient avioanele F-16.

Americanii avertizează că avioanele F-16 nu vor fi decisive

Administrația Biden a cedat cu reticență în fața cererilor Ucrainei, permițând aliaților să furnizeze avioanele F-16. Avioanele sunt produse de Lockheed Martin și sunt în curs de eliminare treptată din unele armate europene în favoarea avioanelor de luptă mai noi F-35.

Dar oficialii americani au avertizat că avioanele F-16 nu vor fi decisive în război și că, în orice caz, antrenamentul va dura foarte mult.

„Nu sunt foarte mulți piloți ucraineni care să fie capabili să piloteze aceste avioane”, a declarat luna trecută Jake Sullivan, consilierul pe probleme de securitate națională de la Casa Albă, pentru ABC News, apărând întârzierea administrației Biden în aprobarea planurilor de a trimite F-16 în război.

El a declarat că Statele Unite și aliații săi încearcă acum să trimită Ucrainei „toate instrumentele și capacitățile de care are nevoie pentru a putea duce această luptă cât mai rapid și mai eficient posibil”.

Piloții ucraineni, trimiși în Danemarca, întrucât centrul din România nu era deschis în august

Pregătirea piloților ucraineni a început în august anul trecut la baza aeriană Skrydstrup din sudul Danemarcei, dar deficiențele acestora în ceea ce privește competențele lingvistice și cunoașterea tehnicilor de zbor occidentale au încetinit lucrurile. Abia în luna ianuarie piloții ucraineni au fost pregătiți să zboare, au declarat oficialii danezi.

Inițial, au spus oficialii, ucrainenii au fost trimiși în Danemarca în loc de centrul de pregătire din România, întrucât acesta nu era încă deschis la acea dată.

Crearea centrului din Fetești a fost anunțată în iulie anul trecut, la un summit NATO, iar în noiembrie instructorii săi au început să antreneze proprii piloți români pentru noua escadrilă F-16 a României.

Piloții români s-au pregătit mai ușor, pentru că sunt vorbitori de limba engleză

Săptămâna trecută, piloți români și turci pregătiți de luptă și-au ghidat avioanele F-16 în spațiul aerian românesc, la aproximativ 12 mile de Marea Neagră, într-o simulare de interceptare a unui avion militar de marfă, pentru a-și demonstra capacitatea de a proteja spațiul aerian al NATO. Mai târziu, aceștia au străbătut cerul în manevre spectaculoase în picaj, făcându-și de cap în fața jurnaliștilor adunați la baza de la Fetești.

Aidoma piloților ucraineni, cursanții români de la bază erau pricepuți la pilotarea avioanelor de fabricație sovietică atunci când au început cursurile occidentale în noiembrie. Dar, spre deosebire de ucraineni, piloții români vorbeau deja limba engleză și erau familiarizați cu standardele de operare ale NATO.

„Așa că tranziția pentru noi nu a fost chiar atât de dificilă”, a declarat unul dintre piloții români instruiți, un maior care a dorit să se identifice doar prin indicativul său, Roșu.

Următoarea promoție de opt piloți ucraineni este programată să sosească în Danemarca la sfârșitul verii, dar nu este clar când vreunul dintre ei va începe pregătirea la Fetești.

„Acest lucru depinde de guverne și de contractele care susțin toate acestea”, a declarat colonelul Bill Thomas, un ofițer în retragere al Forțelor Aeriene americane care supraveghează un program de pregătire al Lockheed Martin pentru piloții români de la baza de la Fetești. „Încă așteptăm toate aprobările”.

Problema, mult mai complexă

Până în prezent, Danemarca, Olanda, Norvegia și Belgia s-au angajat să trimită aproximativ 45 de avioane în Ucraina, suficient pentru trei escadrile mici. Danemarca trimite primele șase la sfârșitul primăverii, iar alte 13 urmează să sosească în restul anului și până în 2025.

Celelalte țări nu au stabilit o dată de livrare a F-16-urilor lor. Olanda, care a promis 24, le va păstra până când Ucraina va fi pregătită să le primească, a declarat Jurriaan Esser, un purtător de cuvânt al Ministerului olandez al Apărării.

Aproximativ 50 de tehnicieni ucraineni sunt instruiți în Danemarca pentru a repara avioanele și pentru a se ocupa de pachetele de armament ale acestora, având în vedere că F-16 este atât de complex încât, în general, este nevoie de 8 până la 14 persoane pentru a întreține fiecare dintre ele.

Oficialii au declarat că antreprenorii occidentali din domeniul apărării vor trebui să însoțească avioanele în Ucraina și să rămână cu ele până când vor exista suficiente echipaje ucrainene pentru a le întreține în mod corespunzător – un proces care ar putea dura ani de zile.

Iar necesitatea de a repara pistele militare ucrainene, îmbătrânite și deteriorate de război, ar putea întârzia și mai mult intrarea în război a F-16.

Pe cât de nerăbdători sunt liderii ucraineni să trimită F-16 în luptă, pe atât de nerăbdători sunt să pună mâna și pe mai multă artilerie, care este crucială pentru războiul terestru împotriva Rusiei.

„Nu cred că F-16, în sine, va schimba jocul, din cauza caracteristicilor tehnice și numărului de avioane F-16 care vor veni”, a declarat Evghenia Gaber, fost diplomat ucrainean și consilier de politică externă.

„Dar cred că, împreună cu alte muniții și rachete cu rază lungă de acțiune, vor fi vitale”, a spus Gaber, în prezent profesor la George C. Marshall Center, o academie de securitate națională susținută de guvernele german și american.

****