Kamala Harris rămâne într-o zonă de clarobscur în domeniul politicilor economice, pentru a câștiga electorat

Referitor la programul economic, candidata democrată pentru Casa Albă, Kamala Harris, spune că dacă va fi aleasă va promova „din prima zi” o „economie de oportunitate”, însă așa cum a scris New York Times după primul ei interviu acordat CNN, conceptul se plasează într-o zonă vagă, lipsită de claritate.

Vicepreședintele SUA a declarat că una dintre „cele mai mari priorități ale ei este să facem tot ce putem pentru a sprijini și întări clasa de mijloc”, argumentând că, deși crede că administrația Biden a făcut „o teabă bună” în economie, „mai sunt mai multe de făcut”.

Însă nu a detaliat care sunt măsurile pe care le are în vedere pentru a veni în sprijinul clasei de mijloc, care a suferit mult tocmai în perioada adminsitrației Biden/Harris.

Agenda de politicii economice a lui Harris este în mare măsură în continuarea platformei economice a lui Biden, cu unele modificări pentru a sublinia subiectele care sunt mai importante electoral pentru ea, cum ar fi creditul fiscal pentru copii. „Aceleași valori, viziune diferită”, încearcă să explice un consilier al lui Harris pentru The Guardian. „Nu se îndepărtează mult de el (Joe Biden – n.r.) din punct de vedere al fondului, dar ea le va evidenția pe cele care contează cel mai mult pentru campania electorală.”

Critici bipartizane

Problema este că sondajele evidențiază faptul că electoratul are o părere mai degrabă proastă despre modul în care președintele Joe Biden a gestionat economia.

Iar inițiativele lui Harris de a impune plafonarea prețurilor produselor alimentare și acordarea de subvenții la achiziția unei locuințe au fost criticate chiar și în tabăra democrată.

The Times a scris la rândul său, înainte ca Harris să vorbească despre agenda sa, că a adoptat o „nebuloasă strategică” pentru propunerile ei economice, considerând că a fi mai degrabă o „foaie albă” va ajuta la prevenirea atacurilor și va atrage mai mult sprijin din partea grupurilor de afaceri.

Cum se compară politicile lui Harris cu cele ale lui Trump?

Agenda economică a lui Donald Trump se concentrează în mare măsură pe creșterea tarifelor la bunurile importate, lucru căruia Harris a spus că se opune. Fostul președinte a cerut, de asemenea, reducerea taxelor și a reglementărilor pentru a reduce inflația, inclusiv scăderea cotei impozitului pe profit, și ar încuraja creșterea producției de petrol pentru a reduce prețurile la energie.

Pe lângă propunerea sa „fără taxe pe bacșișuri”, pe care Harris a copiat-o, de asemenea, Trump a cerut încetarea impozitelor pe beneficiile de securitate socială, la care Harris nu a răspuns încă.

Trump s-a opus rapoartelor privind propunerile economice ale lui Harris, purtătorul de cuvânt al campaniei lui Steven Cheung afirmând: „Kamala Harris nu se poate ascunde de istoricul ei dezastruos legat de inflație… Americanii se chinuie sub economia Biden-Harris, iar acum ea vrea să scape de greaua moștenire.”

Harris, peste Biden la încredere

Ponderea alegătorilor care au încredere în Kamala Harris în domeniul economic a crescut la 42%, aproape la egalitate cu Donald Trumăp (41%), potrivit unui sondaj Financial Times/University of Michigan, publicat pe 11 august, mult mai bine decât se situa Joe Biden, pe care Trump îl conducea cu 6 puncte procentuale.

Însă cei care cred că vor avea o situație financiară mai bună sub o administrație Trump reprezintă 42% din electorat, față de doar 33% în cazul lui Harris.

Contextul unic al candidaturii lui Kamala Harris

Harris a devenit candidatul democrat la președinție în iulie, după ce Biden a renunțat brusc din cursa prezidențială, după săptămâni de presiune legate la starea sa mentală. În timp ce vicepreședintele a obținut rapid sprijinul democraților și a crescut în sondaje, Harris a lansat câteva propuneri politice concrete în primele câteva săptămâni ale campaniei sale, atragând însă și critici.

Vicepreședintele a dorit ca lansarea unei platforme privind propunerile economice să fie prima sa prioritate, susținând un discurs la începutul lunii august în care a prezentat platforma ei economică care a marcat cele mai substanțiale remarci pe care le-a făcut până acum cu privire la viziunea ei.

Concentrarea ei asupra economiei se explică prin sondajele ce au arătat în mod repetat că este cea mai importantă problemă pentru alegători în acest ciclu electoral, vicepreședintele sperând să atragă sprijin pe fondul ratingurilor scăzute de aprobare pentru gestionarea economiei de către Biden.