Ponderea veniturilor fiscale în PIB-ul României a scăzut cu 0,8pp în 2023

România s-a clasat și în 2023 pe penultimul loc în UE (înaintea Irlandei, stat cu o situație aparte) în privința ponderii veniturilor fiscale în PIB – de doar 27% din PIB, reiese din datele publicate joi de Eurostat.
România a înregistrat totodată a opta cea mai mare scădere a acestora de la nivel european – de 0,8 puncte procentuale, îndepărtându-se astfel și mai mult de media UE (la nivel european scăderea a fost de 0,7pp).

Ponderea totală a taxelor în PIB, adică suma taxelor și a contribuțiilor sociale nete ca procent din produsul intern brut (PIB), a fost de 40% în UE în 2023, în scădere comparativ cu 2022 (40,7% din PIB). În zona euro, ponderea taxelor în PIB a scăzut, de asemenea, de la 41,4% în 2022 la 40,6% în 2023.

În termeni absoluți, în 2023, veniturile din taxe și contribuții sociale au crescut cu 308 miliarde de euro în UE comparativ cu 2022, ajungând la 6.883 miliarde de euro.

Încasările din taxe și impozite nu țin ritmul cu avansul economic din România

Ponderea taxelor în PIB a variat semnificativ între țările UE în 2023, cele mai mari ponderi ale taxelor și contribuțiilor sociale fiind înregistrate în Franța (45,6%), Belgia (44,8%) și Danemarca (44,1%).

La polul opus, Irlanda (22,7%), România (27,0%) și Malta (27,1%) au înregistrat cele mai scăzute rate.

În plus, România se numără printre cele 14 state UE în care ponderea în PIB a veniturilor fiscale a scăzut în 2023 față de 2022, scăderea fiind de 0,8 puncte procentuale.

Cele mai mari scăderi, de peste 2pp din PIB s-au consemnat în:

• Grecia: veniturile fiscale au coborât la 40,7% din PIB, în linie cu media UE;
• Norvegia: în 2022 era pe locul trei în UE ca pondere în PIB a veniturilor fiscale; acestea au scăzut la 41,6% din PIB în 2023;
• Franța: au scăzut la 45,6% din PIB de la 47,6%; Franța continuă să fie pe primul loc în UE din acest punct de vedere.

Scăderea ponderii veniturilor ale României s-a produs în contextul în care avansul PIB de anul trecut a fost extrem de redus, de doar 2,1%, printre cel mai mici din ultimul decenii. Cu alte cuvinte, colectarea nu doar că nu a ținut pasul cu un avans modest al PIB, chiar s-a deteriorat în raport cu evoluția activității economice.

Polonia și-a consolidat finanțele publice în 2023

În regiune, se remarcă Polonia, care a avut printre cele mai mari creșteri din UE a ponderii veniturilor fiscale în PIB, de 1,1 puncte procentuale, la 36% din PIB, reiese din datele Eurostat.

Dacă excludem Cipru, Luxemburg și Irlanda (state atipice și mici), Polonia a înregistrat a doua cea mai mare creștere a ponderii veniturilor fiscale în PIB din UE, după Danemarca (+1,5 pp).

Deficitul bugetar al Poloniei a fost de 5,3% din PIB anul trecut, semnificativ mai redus decât cel al României, de 6,5% din PIB.

România s-a angajat la o creștere a veniturilor fiscale de doar 1,7 puncte procentuale din PIB până în 2031

Conform Planului Bugetar Structura Național pe termen mediu, România intenționează să-și majoreze veniturile din taxe și impozite de la 16,2% din PIB nivel estimat pentru 2024 la 17,8% din PIB până în 2031. La acestea s-ar adăugat o creștere a contribuțiilor de asigurări de la 10,8% din PIB anul acesta la circa 10,9% din PIB în 2023.

Potrivit acestor proiecții, veniturile fiscale ar urma să crească de la 27% din PIB anul acesta la 28,7% din PIB în 2031. Mai mult, din tabelul de mai jos reiese că veniturile bugetare ar urma să scadă ca pondere în PIB în următorii șapte ani, corecția deficitului bugetar urmând să fie realizat preponderent prin reducerea cheltuielilor publice, o strategie pusă la îndoială de experți.

(Citește și: ”Ce negociază guvernul cu Comisia pentru anii viitori: reformă bugetară în 2025, reformă fiscală în 2026. Ar putea fi făcute cele 2 reforme una fără cealaltă?”)

***