impact pe exporturi de 45% în 2022, față de 10% în 2010

Ponderea exporturilor afectate de politici industriale a crescut, în statele din regiunile BERD, de la aproximativ 10% în 2010 la circa 45% în 2022, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Regiunile berd se referă la zonele geografice în care banca operează și investește. Acestea includ: Europa Centrală și de Est (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia și statele baltice Estonia, Letonia și Lituania), Estul Europei și Caucazul (Ucraina, Moldova, Armenia, Azerbaidjan și Georgia), Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Turkmenistan și Tadjikistan), Mediterana de Sud și Est (Egipt, Tunisia, Maroc și Iordania și Liban), Rusia și Balcanii de Vest (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia).

Din analiza berd reiese că Statele Unite și China au implementat cel mai mare număr de politici industriale în perioada de după 2010, urmate de Germania, Brazilia, India, Italia, Japonia, Rusia, Canada, Spania, Regatul Unit și Franța.

În regiunile BERD, răspândirea geografică a politicilor industriale este la fel de largă: Turcia și Polonia au implementat cele mai multe politici, urmate de Grecia, Ungaria, România, Egipt, Cehia, Kazahstan, Croația și Republica Slovacă.

Unele economii au un număr redus de politici industriale, dar acestea afectează o parte semnificativă a economiei. Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru subvențiile care sprijină industria petrolieră în Azerbaidjan sau subvențiile agricole din Tunisia.

Cheltuielile publice pentru astfel de politici politici sunt estimate să reprezinte între 1 și 5 la sută din PIB

OECD estimează că cheltuielile publice pentru politicile industriale în Canada, Danemarca, Franța, Irlanda, Israel, Italia, Olanda, Suedia și Regatul Unit au reprezentat în medie 3,2% din PIB în perioada 2019-2021.

Un alt studiu citat de berd estimează că cheltuielile pentru politicile industriale în China echivalează cu între 1,7 și 5% din PIB.

La nivel global, sprijinul guvernamental pentru panouri solare și producția de aluminiu în perioada 2005-2019 este estimat la 2-3% din vânzările totale din acele sectoare, în timp ce sprijinul acordat sectorului auto, aerospațial și de apărare, precum și sectorului chimic este estimat la aproximativ 0,5% din vânzări.

Ajutoarele de stat pentru firme (inclusiv subvențiile, granturile și finanțarea cu dobândă redusă) au crescut semnificativ în timpul crizei de Covid-19, urcând de la aproximativ 0,8% din PIB la 1,5% în economiile berd din UE și de la 0,5% la 2,2% în Germania, Italia și Olanda, conform datelor Comisiei Europene. În timp ce ajutoarele de stat au scăzut la 1,2% din PIB în 2023 în cele trei economii europene avansate, media lor a fost de 1,6% din PIB în economiile berd din UE.

Intervenția statului în economie, dorită de jumătate dintre cei născuți înainte de 1980

Peste jumătate dintre persoanele născute înainte de 1980 susțin o creștere rolului statului în economie, o posibilă cauză fiind recurența crizelor din ultimele decenii.

Interesant este că acest rol mai mare al statului în economie coexistă cu prezența unui număr mic de companii mari ce devin și mai mari, atât în piețele emergente, cât și în economiile avansate.

De exemplu, venitul combinat al primelor 15 firme listate în piețele emergente s-a dublat ca pondere din PIB între 2005 și 2022.

”Această combinație între un rol mare al statului în economie și prezența unui număr mic de mari firme poate duce la creșteri atât ale cererii, cât și ale ofertei de politici industriale. Guvernele ar putea decide că focalizarea politicii asupra câtorva firme care devin din ce în ce mai importante pentru economia globală este o opțiune atractivă. Dimensiunea acestor firme ar putea, la rândul său, să le permită să facă lobby cu succes guvernelor pentru diverse subvenții”, punctează specialiștii BERD.

Cele mai frecvente obiective ale politicilor industriale

• creșterea și productivitatea (inclusiv politici ce vizează inovarea prin susținerea startup-urilor, promovarea exporturilor și investițiilor și sprijinirea investițiilor în capitalul uman și infrastructură);
• crearea de locuri de muncă;
• securitatea aprovizionării (asigurarea securității energetice sau alimentare, de exemplu) și protejarea industriilor strategice, cum ar fi aerospațialul, apărarea și semiconductorii;
• protecția mediului, inclusiv politici ce sprijină tranziția verde;
• dezvoltarea regională (politici menite să reducă disparitățile interne ale unei țări și să sprijine regiunile defavorizate).

Politicile care discriminează interesele străine reprezintă peste 90% din toate politicile industriale implementate între 2010 și 2022

Politicile închise reprezintă peste 90% din toate politicile industriale implementate între 2010 și 2022.

Natura închisă a majorității politicilor industriale crește importanța consolidării elementelor de competitivitate în alocarea fondurilor la nivel intern – ceea ce, la rândul său, face implementarea acestor politici mai provocatoare din punct de vedere al capacității administrative necesare pentru a maximiza beneficiile lor, limitând în același timp distorsiunile.

(Citește și: ”BERD: Înăsprirea politicilor industriale protecționiste împinge lumea spre fragmentare”)

***