România împarte cu Estonia locurile 2-3 în Indexul suveranității energetice 2024 al ECFR

România este plasată, la egalitate cu Estonia, în top 3 state UE independente energetic. Clasamentul este realizat de think-tank-ul ECFR, în indexul de anul trecut România fiind plasată pe locul 4.

România este plasată de ECFR în categoria ”Suveraniştii emergenti”, grupă din care mai fac parte Croaţia, Danemarca, Estonia, Letonia, Slovenia şi Suedia. România este evidențiată cu ”o eficienţă energetică excepţională (10,0) şi o dependenţă redusă de import (8,1)”. În ceea ce privește Estonia, țara primește la rândul ei o mențiune în acest grup pentru scorurile la trei categorii analizate (independență, curățenie și eficiență).

Finlanda este dată ca exemplu pentru restul blocului, cu niveluri ridicate de independență energetică și energie curată și cu cel mai mare scor general, 8,8.

Despre statele aflate pe podiumul european, ECFR afirmă: ”Astfel de pionieri sunt lideri în redefinirea peisajului energetic al UE”.

Cinci țări care rămân în urmă

Grupul statelor care rămân în urmă este compus din Belgia, Bulgaria, Irlanda, Lituania și Malta- ultima clasată , cu un scor general de 4,6, cel mai mic din UE.

Despre acestea, ECFR spune că se confruntă cu provocări semnificative, bazându-se în mare măsură pe importurile de energie și arătând progrese limitate în alte domenii.

Suveranitate energetică – inegalități majore în interiorul UE

Distribuția scorurilor între statele membre arată inegalități majore în cadrul UE în ceea ce privește nivelul de suveranitate energetică și, în consecință, unele țări se confruntă cu provocări mai mari în acest domeniu.

Dar analiza ECFR arată că numărul țărilor UE care își îmbunătățesc suveranitatea energetică crește constant de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Concluzia: în mod clar, blocul se poate adapta rapid atunci când este presat.

În special, invazia Ucrainei a determinat UE să-și reevalueze abordarea cu privire la securitatea energetică (programul REPowerEU al Comisiei Europene, anunțat în mai 2022, a cerut deja țărilor UE să abandoneze complet importurile de energie din Rusia până în 2027).

Reducerea dependenței de Rusia a condus la dependențe față de alte țări terțe

Independența energetică rămâne însă o slăbiciune pentru bloc. Invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 a condus la progrese relativ modeste chiar dacă țările au fost împinse să își reducă drastic dependența de gazul rusesc.

În 2021, ponderea importurilor de gaze provenite de la Gazprom din Rusia către UE era de peste 40%. Până în 2023, acestea au coborât la doar 8% – o realizare uriașă pentru bloc.

Dar, în ciuda reducerii dependenței de combustibilii fosili ruși, majoritatea țărilor UE rămân puternic dependente de importurile de petrol, gaze, cărbune și electricitate din alte țări.

Pentru a-și îmbunătăți suveranitatea energetică, consideră ECFR, statele membre UE ar trebui să se concentreze mai mult pe aprovizionarea cu surse alternative de energie pentru a se proteja de șocuri geopolitice viitoare.

(Citește și: ”Pentru atingerea obiectivului net zero în 2050, UE trebuie să investească 1,5 trilioane euro pe an timp de 20 de ani, susține Comisia Europeană”)

***