au dispărut de la venituri cele 10,5 mld. care ar fi trebuit să vină din digitalizarea ANAF

Deficitul bugetar al României se va ridica la 8,6% din PIB în 2024 (pe metodologie cash), potrivit unui proiect de OUG publicat de Ministerul Finanțelor și adoptat miercuri de Guvern.
Guvernul a majorat ținta de deficit la 6,9% din PIB la rectificarea bugetară de la sfârșitul lunii septembrie. Un alt document publicat ulterior sugera că executivul s-ar aștepta la un deficit de 8% din PIB, în linie cu estimările din piață.

Proiectul de OUG pus în dezbatere publică luni propune majorarea plafonului deficitului bugetar la 8,58% din PIB, precum și a plafonului datoriei publice la 54,5% din PIB. De asemenea, proiectul prevede majorarea plafonului cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB (plafonul de la rectificare) la 9,4% din PIB.

Conform documentului, deficitul bugetului general consolidat ar urma să se ridice la 151,79 de miliarde de lei în 2024.

Nivelul deficitului bugetar este relevant deoarece România trebuie să împrumute anual această diferență dintre veniturile și cheltuielile statului, iar apoi să plătească, din bugetele anilor viitori, dobânzile aferente acestor credite.

Conform documentului oficial citat, ”soldului primar al bugetului general consolidat este de minus 114.572,2 milioane lei”. Soldul primar se referă la deficitul total minus plata dobânzilor. Reiese astfel că România va plăti în acest an dobânzi de peste 37 de miliarde de lei (deficitul bugetului general consolidat de 151,8 mld. lei minus soldul primar de 114,6 mld. lei).

Guvernul admite că nu poate spune cât a încasat la buget din ”digitalizare”

Cu toate că proiectul de OUG nu oferă o explicație concretă cu privire la sursele deficitului suplimentar, acesta prevede eliminarea din buget a veniturilor din digitalizare, pe motiv că acestea nu pot fi evidențiate clar în execuție.

Este vorba despre 10,5 miliarde de lei care ar fi trebuit să intre în ”Contul Național pentru Evidența Veniturilor din Digitalizare”. Dispariția acestei sume de la capitolul venituri ar putea justifica creșterea deficitului.

”Mecanismul creat, din motive tehnice de execuție bugetară, nu a oferit posibilitatea reflectării distincte a sumelor provenite din măsurile de digitalizare cu toate că în contul de execuție bugetară sunt reflectate îmbunătățiri pe fiecare indicator din clasificația bugetară specific veniturilor fiscale, astfel că se propune diminuarea acestui cont de venituri cu 10,5 miliarde lei”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.

Cum a explodat deficitul din 2024

La începutul anului, Guvernul estima un deficit de doar 5% din PIB, respectiv 86,6 miliarde de lei. La rectificare acesta a fost revizuit la 6,9% din PIB, respectiv 122,6 miliarde de lei. Ulterior, Finanțele au publicat o revizuire a necesarului de finanțare din 2024 din care reieșea că deficitul se va apropia de 8% din PIB. Necesarul de finanțare include:

• valoarea împrumuturilor pe care România trebuie să le facă pentru a rostogoli datoria publică (sumă cunoscută de la începutul anului și care nu are motive să se schimbe pe parcurs) și
• valoarea împrumuturilor necesare pentru a finanța deficitul bugetar (diferența dintre sumele colectate de stat sub formă de taxe, impozite, contribuții, fonduri europene etc și cheltuielile publice: salariile bugetarilor, pensiile, asistența socială, investițiile, subvențiile etc)

(Citește și: ”Plătim după alegeri: Guvernul va împrumuta 235 mld. lei în 2024, cu 30% mai mult decât estimase la începutul anului. Deficitul va urma ca 8,3% – mult peste estimarea la rectificare”)

***