Incertitudinea politică ”extrem de ridicată” a prăbușit încrederea investitorilor la nivelul din pandemia de Covid-19
Incertitudinile politice din România au determinat o deteriorare semnificativă a încrederii investitorilor, acesta prăbușindu-se la cel mai scăzut nivel de la pandemia de Covid-19.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna noiembrie, cu 13,5 puncte până la valoarea de 31,4 puncte, cel mai mic nivel din iulie 2020.
Această situație a fost determinată de scăderea puternică a ambelor componente ale sale. Astfel, componenta de anticipații a scăzut cu 12,1 puncte, până la valoarea de 23,3 puncte, cea mai redusă începând cu ianuarie 2019. În același timp componenta de condiții curente a scăzut cu 16,4 puncte, până la valoarea de 47,8 puncte.
”Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate, și a majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul de încredere a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Corona”, a precizat Adrian Codîrlașu (foto), președinte CFA România.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2025) a crescut comparativ cu exercițiul anterior ș s-a situat la valoarea medie de 5,0%. În același timp, 59% dintre participanți anticipează o majorare a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar 27% o stagnare.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 77% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0310 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0831 lei pentru un euro.
| Actual | Anticipatii1 | |
| Evoluția PIB (real) | 2,0% | 1,6% |
| Deficit Bugetar | 5,7% | 7,8% |
| Curs EUR/RON | 4,9770 | 5,0831 |
| Rata inflației | 4,67%* | 5,00% |
| ROBOR 3M | 5,92% | 5,83% |
| Randament 5Y RON | 7,28% | 7,13% |
| Randament 10Y RON | 7,48% | 7,57% |
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 50% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 32% anticipează o scădere. De asemenea 68% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 27% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 s-a majorat la valoarea medie a anticipațiilor de 7,2% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează la valoarea medie de 1,3%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni.
(Citește și: ”Costul instabilității politice – 7,6 mld.: bani care au ținut cursul euro/leu în frâu și au evitat dobânzile tot mai mari la împrumuturi”)
***
