riscurile sistemice la adresa stabilității financiare: Riscul geopolitic, în creștere. Vulnerabilitățile structurale

Banca Națională a României (BNR) a identificat două riscuri sistemice severe la adresa stabilității financiare a României, respectiv incertitudini la nivel global în contextul multiplelor evenimente geopolitice (risc în creștere) și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, precum și două riscuri sistemice moderate (riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și riscul Riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare).

”Principalele riscuri la adresa stabilității financiare din România au rămas la niveluri ridicate, relativ similare comparativ cu Raportul anterior și cu evaluările de risc la nivel european, în condițiile menținerii unor incertitudini multiple la nivel global, atât ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice și a intensificării conflictelor armate, cât și pe fondul unui an electoral important pe plan internațional, de natură a modifica mix-ul de politici implementate la nivelul principalelor economii ale lumii. Pe plan intern, creșterea activității economice s-a menținut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc”, se arată în Raportul asupra stabilității financiare, decembrie 2024.

Implementarea de reforme structurale care să atenueze aceste vulnerabilități este necesară atât pentru menținerea încrederii investitorilor, cât și pentru o mai bună reziliență a economiei în fața unor potențiale noi evoluții nefavorabile, susțin experții BNR.

”Totodată, reformele ar trebui să conducă și la modificarea tiparului de creștere economică către unul cu valoare adăugată mai mare și concentrat pe domenii strategice cum ar fi securitatea alimentară, tranziția verde și securitatea energetică sau dezvoltarea infrastructurii și a domeniului apărării”, se arată în raport.

Vulnerabilitățile structurale specifice economiei românești s-au accentuat

Vulnerabilitățile structurale specifice economiei românești s-au accentuat de la data ultimului Raport, având potențialul de a intensifica riscurile pe termen scurt la adresa stabilității financiare, Figura 2.

Slaba capitalizare a firmelor este una dintre vulnerabilitățile structurale persistente la adresa stabilității financiare din România, cu implicații directe asupra disciplinei la plată și a accesului la finanțare.

Intermedierea financiară scăzută se menține una dintre problemele structurale ale României, cu impact asupra dezvoltării economice. În context european, România se plasează pe ultimul loc în ceea ce privește gradul de intermediere financiară (50,6 la sută, calculat ca pondere a activelor sectorului bancar în PIB, T2 2024), la distanță semnificativă de economiile similare din regiune (92 la sută în Polonia, 93 la sută în Bulgaria, 108,5 la sută în Ungaria) și de media Uniunii Europene (215 la sută).

România se confruntă cu o contracție a populației rezidente, concomitent cu o îmbătrânire acesteia. Potrivit datelor la 1 iulie 2024, populația României a continuat să se restrângă, cu 1 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) crescând cu 0,4 la sută, în timp ce cea aferentă persoanelor tinere (0-14 ani) a scăzut aproape cu aceeași intensitate (0,3 la sută).

România se confruntă cu o contracție a populației rezidente, concomitent cu o îmbătrânire acesteia. Potrivit datelor la 1 iulie 2024, populația României a continuat să se restrângă, cu 1 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent. Totodată, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) crescând cu 0,4 la sută, în timp ce cea aferentă persoanelor tinere (0-14 ani) a scăzut aproape cu aceeași intensitate (0,3 la sută).

(Citește și: ”Analiză BNR: Deficitul de forță de muncă generează inflație și scade productivitatea”)

***