România, al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene în 2023
România a fost, după Polonia, al doilea cel mai mare beneficiar net de fonduri europene din 2023 (circa șase miliarde de euro), reiese dintr-o analiză Euronews, care arată că 17 state UE au primit mai mulți bani de la bugetul Uniunii decât au contribuit.
Statele membre contribuie la bugetul UE și primesc, de asemenea, fonduri din acesta. Unele țări ajung să fie contribuabili neți, ceea ce înseamnă că plătesc mai mult decât primesc, în timp ce altele sunt beneficiari neți, primind mai mult decât contribuie.
Conform Comisiei Europene, în 2023, cei mai mari contribuabili la bugetul UE au fost: Germania (33,8 miliarde de euro), Franța (25,8 miliarde de euro), Italia (18,8 miliarde de euro) și Spania (13,6 miliarde de euro). Nouă țări au contribuit cu mai puțin de 1 miliard de euro la bugetul UE în 2023, cele mai mici contribuții fiind din partea Maltei (112 milioane de euro), Ciprului (259 milioane de euro) și Estoniei (355 milioane de euro).
Printre beneficiari, primele cinci țări au inclus Polonia alături de cei patru mari contributori. Franța a primit 16,5 miliarde de euro, urmată de Polonia (14,1 miliarde de euro), apoi Germania (14 miliarde de euro), Italia (12,8 miliarde de euro) și Spania (12,1 miliarde de euro). La capătul inferior, trei țări au primit mai puțin de 1 miliard de euro din bugetul UE: Malta (277 milioane de euro), Cipru (393 milioane de euro) și Slovenia (952 milioane de euro).
Zece țări sunt contribuabili neți
Zece țări din UE au fost contribuabili neți, în timp ce 17 au fost beneficiari neți. Țările care au contribuit mai mult la bugetul UE decât au primit sunt:
- Germania (19,8 miliarde de euro)
- Franța (9,3 miliarde de euro)
- Țările de Jos (6,3 miliarde de euro)
- Italia (6 miliarde de euro)
- Suedia (1,6 miliarde de euro)
- Spania (12,1 miliarde de euro)
- Austria (1,3 miliarde de euro)
- Irlanda (1,3 miliarde de euro)
- Danemarca (1,2 miliarde de euro)
- Finlanda (0,8 miliarde de euro)
Polonia a fost principalul beneficiar net, primind 7,1 miliarde de euro, urmată de România (5,9 miliarde de euro), Belgia (4,8 miliarde de euro), Ungaria (4,4 miliarde de euro) și Grecia (3,9 miliarde de euro).
Contribuabilii neți sunt în principal țări mai bogate din vestul și nordul Europei, în timp ce beneficiarii neți sunt majoritatea membri din Europa centrală și estică. Cu excepția Belgiei și Luxemburgului, distribuția geografică evidențiază și o diviziune economică est-vest, cu noile state membre din Europa de Est fiind adesea beneficiari neți.
Contribuții și beneficii pe cap de locuitor
Când luăm în considerare contribuțiile și plățile nete pe cap de locuitor, imaginea se schimbă semnificativ din cauza marii variații a dimensiunilor populației între statele membre ale UE.
În 2023, contribuțiile la bugetul UE pe cap de locuitor au variat de la 137 de euro în Bulgaria la 688 de euro în Luxemburg. Un cetățean german a contribuit cu 403 euro, un francez cu 378 de euro, un italian cu 318 euro, iar un spaniol cu 281 de euro.
Analizând contribuțiile nete (contribuții minus beneficii, când contribuțiile sunt mai mai decât beneficiile), Țările de Jos au fost pe primul loc în 2023, fiecare locuitor olandez contribuind cu 350 de euro mai mult decât a primit. Irlanda a urmat cu o contribuție netă de 240 de euro pe cap de locuitor, apoi Germania (235 de euro), Danemarca (210 euro) și Suedia (156 de euro).
Luxemburgul se remarcă drept principalul beneficiar net (contribuții minus beneficii, când beneficiile sunt mai mari decât contribuțiile) pe cap de locuitor. Beneficiarii neți pe cap de locuitor au variat de la 129 de euro în Slovenia la 3.081 de euro în Luxemburg – un caz izolat – în timp ce Croația, al doilea cel mai mare beneficiar net, a primit 619 euro pe cap de locuitor.
Deși Polonia a fost cel mai mare beneficiar net în termeni nominali, s-a clasat pe locul trei de la coadă (dintre cele 17 țări beneficiare nete) în ceea ce privește plățile nete pe cap de locuitor, cu 191 de euro .
În cazul România, beneficiul net pe cap de locuitor a fost de 307 euro în 2023.
(Citește și: ””Ziua vistieriei goale”: România și-a cheltuit tot bugetul public pe 24 octombrie și de atunci trăiește numai pe datorie”)
***