Tradiții de Paști
Potrivit specialiştilor de la Muzeul Etnografic al Moldovei, în vinerea de dinaintea Paştelui oamenii rămân fără protecţie divină.
„Se spunea că Vinerea Mare ar echivala cu 12 vineri obişnuite, denumirea Vinerea Seacăfiind explicată prin postul negru pe care mulţi oameni obişnuiau să-l ţină acum“, a explicat etnograful Marcel Lutic într-un articol publicat pe site-ul www.traditionalromanesc.ro.
Acesta spune că, în străbuni, cei care aveau bube se spălau într-o apă curgătoare, înainte de răsăritul soarelui, fără a fi văzuţi de cineva. „Cei care nu îndrăzneau să intre în apă, îşi turnau câteva cofe de apă în cap. Despre oamenii care nu lucrau deloc în Vinerea Mare se credea că nu vor mai avea dureri de cap şi vor avea noroc până la Paştele următor. În plus, vor afla când vor muri cu trei zile înainte“, a explicat etnograful.
Cei care aveau guşă, puteau în Vinerea Mare să evite creşterea ei. „Înainte de răsăritul Soarelui, cei care au guţă trebuie să caute ciolane în preajma localităţii în care trăiesc. Potrivit obiceiului, cu primul ciolan găsit se freacă puţin guşa, apoi se loveşte mai tare, spunându-se:«Vinerea Seacă / Guşă seacă!» se continua căutarea până se mai găseau alte două oase, făcându-se acelaşi lucru ca la primul os“, a spus specialistul.
Tradiţia mai spune, că dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul roditor, iar oamenii vor fi mai spornici. În schimb, dacă nu vor fi înregistrate precipitaţii, anul se anunţă secetos.
În zona Botoşaniului, „se credea că acela e fericit care închide ochii în Vinerea Patimilor, o dată cu Mântuitorul. Acest fapt este socotit ca o adevărată minune!“, a afirmat etnograful Marcel Lutic.
Acesta a mai spus că sacrificarea şi tradiţia de a avea pe masă carne de miel reprezintă “triumful înnoirii, victoria anuală a vieţii asupra morţii“.
