Noul guvern se naște gata speriat: necesarul de finanțare pe 2024 a sărit la 250 de mld. lei

Necesarul de finanțare al statului din 2024 – suma pe care Ministerul Finanțelor o împrumută pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică veche – a fost revizuit la 250 de miliarde de lei în noiembrie (circa 14% din PIB).

Datele au fost făcute publice luni, de către Ministerul Finanțelor, iar ele vor fi moștenirea de la care va porni noul guvern: pe de o parte deficitul mult peste estimări, de la care trebuie să pornească corecția pe 7 ani; iar pe de altă parte, costurile de finanțare a acestor datorii care vor trebui incluse în Bugetul 2025.

Suma este cu 69 de miliarde de lei mai mare decât estimarea de la începutul anului din Legea Bugetului, și cu 15 miliarde de lei mai mare decât estimarea de acum o lună.
Majorările succesive reflectă evoluția alarmantă a deficitului bugetar, estimat să ajungă la 8,6% din PIB (față de 5% din PIB cât prevedea Legea bugetului pe anul în curs), potrivit celor mai recente prognoze oficiale.

Datoria publică a României a urcat la 53,1% din PIB în septembrie (pe metodologie UE), potrivit unui alt raport publicat luni de Finanțe. La acea dată, România împrumutase doar 86% din necesarul de finanțare de 235 de miliarde de lei din acest an. Valoarea împrumuturilor a urcat la 99% din acea sumă la sfârșitul lunii noiembrie 2024.

Evoluția necesarului de finanțare reflectă evoluția alarmantă a deficitului bugetar (suma necesară pentru rostogolirea datoriei publice fiind cunoscută la începutul anului și nesuferind alte modificări majore):

La un deficit bugetar de 5% din PIB (cel din Legea bugetului pe 2024), aproximativ 86,6 miliarde de lei, România avea un necesar de finanțare de 181 de miliarde de lei;

La rectificare, deficitul a fost revizuit la 6,9% din PIB, așa încât necesarul de finanțare a fost majorat la rândul său, 217 miliarde de lei;

În noiembrie, MF a publicat o nouă revizuire a necesarului de finanțare (a doua), majorând programul de împrumuturi la 235 de miliarde de lei; din calculele experților, această țintă ar fi corespuns unei ținte de deficit bugetar cu un punct procentual mai mare, deci de circa 8% din PIB;

După aprobarea unui nou plafon de deficit bugetar (la începutul lunii decembrie), de 8,6% din PIB (151,8 miliarde de lei), Finanțele au revizuit pentru a treia oară necesarul de finanțare, la 250 de miliarde de lei.

”Programul indicativ pentru anul 2024 se revizuiește la suma de aproximativ 250 miliarde lei (în creștere cu 15 miliarde lei), urmând să acopere deficitul bugetar în execuție aferent anului 2024, volumul datoriei de refinanțat până la sfârșitul anului 2024 și să asigure resursele necesare prefinanțării parțiale a necesarului de finanțare aferent anului 2025, în conformitate cu Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2024-2026”, se arată într-un document publicat de MF.

Statul a împrumutat deja 99% din necesarul vechi

Conform documentelor oficiale, statul a împrumutat deja aproape integral cele circa 235 de miliarde de lei prevăzute de programul anterior de emisiuni de stat aferente acestui an.

”De pe piața internă a fost atrasă suma de 138,5 miliarde lei prin licitații de titluri de stat pe piața interbancară, plasamente private și prin programele de titluri de stat dedicate persoanelor fizice, iar de pe piața externă cca 19 miliarde echivalent euro prin emisiuni de euroobligațiuni, inclusiv euroobligațiuni verzi, plasamente private, obligațiuni Samurai și trageri în cadrul împrumuturilor contractate de la instituții financiare internaționale”, precizează Ministerul Finanțelor.

Cele mai recente date privind datoria publică a României arată că la nivelul lunii septembrie, când statul împrumutase doar 86% din necesarul vechi de finanțare – de 235 de miliarde de lei -, aceasta a ajuns la 53,1% din PIB pe metodologie europeană, respectiv 916,7 miliarde de lei. Conform legislației naționale, aceasta se ridica la 1.080 de miliarde de lei, respectiv 61,1% din PIB.

Conform proiecțiilor din planul de ajustare fiscală aprobat de Comisia Europeană, datoria publică a României va depăși 60% din PIB, ca urmare a traiectoriei line de corecție a deficitului bugetar, precum și a unei creșteri modeste a PIB în următorii șapte ani.

România va plăti dobânzi de 37 de miliarde de lei în 2024

Nivelul necesarului de finanțare este relevant prin prisma costurilor pe care acesta le presupune. Cu toate că deficitul este împrumutat și datoria publică rostogolită de la an la an, România plătește anual, de la buget, dobânzile aferente acestor credite.

Din documentele oficiale publicate de executiv în ultimele săptămâni reiese că România va plăti în acest an dobânzi de peste 37 de miliarde de lei.

De altfel, România plătește unele dintre cele mai mari costuri de finanțare din Uniunea Europeană pentru a-și finanța datoria publică. La nivelul lunii octombrie, media dobânzilor solicitate de investitori pentru finanțarea pe termen lung a României (indicator de referință calculat de Eurostat) era de 6,36%, al doilea cel mai ridicat nivel din UE, după cel din Ungaria, de 6,57%, economie ce traversează o perioadă dificilă, marcată de recesiune, instabilitate monetară și provocări bugetare (deficitul bugetar al Ungariei din 2024 este estimat la 4,5% din PIB.

Din planul bugetar-structural național pe termen mediu reiese că plata dobânzilor va împovăra tot mai mult bugetul public, acestea fiind prognozate să ajungă la 3,5% din PIB în 2031.