Cum a recuperat România decalajul de productivitate față de UE

Productivitatea României, măsurată ca PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare (PPS), a urcat de la 43% din media UE în 2007 la 78% în 2023.
Reducerea decalajului a fost atât rezultatul creșterii productivității muncii orare (PIB în PPS pe oră lucrată) la 75% din media UE în 2023 de la 50% în 2007, cât și menținerii intensității muncii (ore lucrate per capita) mai ridicate decât în UE (105% în 2023 și 108% în 2007), reiese dintr-o analiză realizată de Ella Kállai, economist-șef Alpha Bank România.

Reducerea decalajului de productivitate față de UE a fost posibilă prin investiții continue mult peste media UE și acumularea de capital uman. În România în perioada 2007-2023, ritmul anual al investițiilor per capita a fost de 4,9% – a treia cea mai mare valoare după Ungaria și Bulgaria. În același timp, nivelul de educație a întregii populații ocupate a crescut semnificativ.

„Obținerea unor performanțe mai bune față de media UE care este anticipată a stagna este critică pentru recuperarea decalajelor rămase și îmbunătățirea competitivității în economia globală. În condițiile în care forța de muncă se va contracta, datorită scăderii populației, educația, acumularea capitalului și creșterea intensității muncii sunt căile de urmat”, se arată în raportul citat.

Polonia a câștigat mult prin creșterea intensității muncii, un fenomen singular în regiune

În 2023 în regiune, productivitatea măsurată de PIB per capita în puterea de cumpărare standard (PPS) față de media UE a variat între 64% în Bulgaria și 92% în Cehia.

În toate țările din regiune cu excepția Poloniei, apropierea PIB per capita de media UE s-a datorat reducerii decalajului productivității orare și intensității muncii mai ridicate decât media UE.

În Polonia, productivitatea muncii orară a rămas relativ stabilă între 2007 și 2023 la 65% din media UE a doua cea mai redusă din regiune, dar intensitatea muncii, cea mai ridicată din regiune, cu 24% peste media UE, a contribuit la reducerea decalajului PIB per capita, care a ajuns să fie de 80% din media UE, a doua cea mai ridicată după Cehia (92% din media UE).

Ritmul anual de creștere a investițiilor per capita din România, al treilea cel mai accelerat din regiune

Reducerea decalajului de productivitate față de UE a fost posibilă prin investiții continue mult peste media UE, menținerea/creșterea intensității muncii și acumularea de capital uman, se arată în analiza semnată de Ella Kállai.

În România în perioada 2007-2023, ritmul anual al investițiilor per capita a fost de 4,9% – a treia cea mai mare valoare după Ungaria și Bulgaria și ritmul anual al orelor lucrate per capita a scăzut cu 0,1% (Fig. 2a).

Acumularea capitalului uman s-a accelerat, ponderea populației ocupate cu educație cel mult gimnazială aproape s-a înjumătățit în 2023 față de 2007 (la 13% de la 21%) pe seama dublării aproape a ponderii populației ocupate cu educație superioară (la 23% de la 14%, Fig. 2b).

Populația ocupată în 2007 dar devenită inactivă în 2023 (ieșiri) ca urmare a atingerii pragului vârstei de pensionare, aproximată de grupa de vârstă 50-64 din populația ocupată în 2007 avea studii cel mult gimnaziale în proporție de 36%, cea mai mare din regiune (Fig. 2c).

Populația care a înlocuit populația devenită inactivă (intrări), aproximată de grupa de vârstă 15-29 ani din populația ocupată în 2023 cu o proporție a celor cu educație primară și gimnazială de doar 16%, sub media UE, dar peste proporția înregistrată de țările din regiune, a contribuit la ridicarea nivelului de educație a întregii populații ocupate în 2023.

Valoarea adăugată brută per capita în PPS pe sectoare prezintă decalaje diferite față de media UE (Fig. 3).

În România, din cele șase sectoare monitorizate, trei sectoare au depășit media UE, agricultura și construcțiile cu cea mai mare depășire a mediei UE în regiune (86% respectiv 17%) și sectorul IT cu a doua cea mai mare depășire a mediei UE după Cehia (14% față de 19%).

Sectoarele care au rămas sub media UE au fost industria (cu 18% sub media UE), serviciile altele decât cele financiare (cu 29% sub media UE) și activitațile financiare și de asigurări (cu 48% sub media UE).

În regiune, sectoarele peste media UE au fost industria în Cehia și Polonia, agricultura în Ungaria și Polonia, construcțiile în Polonia. Țările din regiune cu excepția Bulgariei (unde nici un sector nu a depășit media UE) au avut câte un sector (în Ungaria), două sectoare (în Cehia) sau trei sectoare (în Polonia) care au depășit media UE.

În România, valoarea adăugată brută per capita în sectorul IT peste media UE în 2023 s-a datorat faptului că productivitatea orară a muncii a depășit media UE cu 78% (Fig. 4), intensitatea muncii fiind de 64% din media UE aproape neschimbată față de 2007 (Fig. 5).

Sectorul IT a fost singurul sector în care productivitatea orară a depășit media UE în 2023.

Decalajele în valoarea adăugată per capita în agricultură și construcții au fost recuperate pe baza creșterii intensității muncii peste media UE (Fig. 5).

În Cehia, recuperarea decalajului din IT s-a bazat atât pe productivitatea muncii orare cât și pe intensitatea muncii, dar recuperarea decalajului din industrie s-a realizat doar pe creșterea intensității muncii. În Polonia, recuperarea decalajelor din agricultură, industrie, construcții s-a bazat în special pe creșterea intensității muncii. În Ungaria, recuperarea decalajului în agricultură s-a bazat pe depășirea productivității muncii orare din UE.

(Citește și: ”Analiză Alpha Bank: Bunurile de consum au creat un minus de 3,5% din PIB în balanța comercială a României”)

***