Economia SUA merge bine, niciun motiv pentru scăderea dobânzilor. Complicata ecuație financiară a SUA

Economia Statelor Unite ale Americii (SUA) funcționează bine, grație unei piețe a muncii aflate în echilibru, care nu mai este o sursă de inflație, iar Rezerva Federală (Fed) așteaptă să vadă impactul economic al măsurilor și politicilor pe care le va implementa administrația Trump, a afirmat, miercuri seară, Jerome Powell, președintele băncii centrale americane, în conferința de presă ce a urmat publicării deciziei de menținere a dobânzilor de referință.

Decizia de încheiere a ciclului de relaxare a politicii monetare vine după trei decizii de scădere de dobânzi din partea Fed, în perioada septembrie-decembrie 2024, care au dus, însă, la o creștere mare, neașteptată, a costurilor de finanțare din Statele Unite, care trage în sus costurile de finanțare la nivel mondial.

Deși Fed a redus cumulat dobânzile de referință cu 100 de puncte de bază, cu ocazia precedentelor trei ședințe de politică monetară, piața de obligațiuni și investitorii (short-sellers) au împins defapt în sus dobânda suverană pe 10 ani (10Y), referința pentru costul de finanțare din economie, cu circa 100 de puncte de bază. Mai mult, tendința s-a pornit fix în data de 18 septembrie, ziua în care Fed a operat prima tăiere a dobânzilor din ciclul actual, de 50 de puncte de bază.  

Powell a semnalat miercuri menținerea dobânzilor la viitoarele ședințe, afirmând că nu există motive pentru relaxarea suplimentară a politicii monetare. Președintele Fed a notat că așteptările inflaționiste pe termen scurt din SUA au cunoscut o creștere notabilă în ultimele luni, evoluție pusă pe seama propunerilor de măsuri și politici ale noii administrații prezidențiale, care are o agendă cu potențial inflaționist.

„Așteptăm să vedem politicile administrației pe tarife, imigrație, politică fiscală și cea de reglementare. Vom urmări atent, nu ne grăbim cu răspunsul până nu ne este clar efectul”, a spus Powell, adăugând că noua administrație a primit un mandat pentru implementarea politicilor propuse de președintele Trump.

Politica Fed este bine calibrată în momentul actual, spune Powell. Firmele americane transmit că găsesc mai greu lucrători imigranți

Președintele băncii centrale americane, cea mai importantă instituție financiară din sistemul financiar global, a afirmat de mai multe ori miercuri că economia funcționează la un ritm optim, cu așteptări de continuare lentă a tendinței de dezinflație.

„Deci nu avem motive să ne grăbim cu schimbarea conduitei politicii monetare”, a spus Powell, care a notat că noi scăderi de dobândă sunt dependente de o reducere a inflației pe componenta de locuire.

Inflația din America, calculată prin indicii prețurilor de consum (CPI/PCE), este în prezent într-o perioadă de atenuare ciclică, datorată în mod special deflației pe bunuri și recesiunii globale din industria prelucrătoare, în timp ce inflația structurală, cuantificată prin presiunile inflaționiste latente, este într-o consolidare evidentă din moment ce inflația pe servicii este de aproape patru ani la o rată anuală de peste 3,5%, mult peste ținta de inflație de 2% a Fed. La

Totodată, piețele dobânzilor futures din SUA anticipează acum că Fed-ul va ține nemodificate dobânzile la următoarea ședință.

În prezent, Fed anticipează o menținere a inflației anuale la un ritm anual superior țintei de 2%, cu o estimare de 2,5% pentru ritmul de creștere al indicelui prețurilor de consum (CPI).

Powell a admis în conferința de miercuri că „intervalul de posibilități pentru inflație este prea mare” pentru a te încrede în estimări, deoarece „firmele și-au dat seama că le place să majoreze prețurile (pentru menținerea sau creșterea marjelor de profitabilitate), iar consumatorii și-au dat seama că s-au săturat de creșterile de prețuri”.

Potrivit președintelui Fed, cererea agregată încă solidă ține inflația peste țintă.

Fed nu are de gând să schimbe ținta de inflație, cu toate că favorizează creșterea economiei în detrimentul luptei cu inflația

Totodată, în contextul în care Fed va începe în vară procesul regulat (la fiecare 5 ani) de revizuire a politicii monetare, Powell a spus că ținta anuală de inflație de 2% „nu va fi parte din proces”.

„Nu există niciun interes să schimbăm ținta – dar și dacă te-ai gândi, ca bancă centrală, să o schimbi, nu o schimbi categori când nu o atingi”, a afirmat șeful Fed.

Discuțiile academice despre modificarea țintei de inflație a Fed s-au intensificat în ultimii ani, în condițiile în care, în vremurile noastre, băncile centrale favorizează mai degrabă creșterea economică în detrimentul luptei cu inflația – ca exemplu, Fed nu și-a mai atins ținta de inflație de 5 ani, iar recentele scăderi de dobândă (-100 puncte de bază) au venit în ciuda unei inflații anuale în atenuare, dar stimulată în continuare de presiuni inflaționiste puternice pe componentele servicii și locuire.

Discuțiile despre o posibilă eroare de politică monetară din partea Fed s-au intensificat și ele în ultimele săptămâni, în mod special datorită evoluției divergente de deciziile Fed a dobânzilor efective din piață și a presiunilor inflaționiste încă puternice din Statele Unite. Mulți comentatori americani pun evoluția pe seama unui ”repricing” (reincludere în prețuri) a acestor presiuni inflaționiste și pe seama agendei economice a președintelui Trump.

Trump crește presiunea pe Fed. Powell dă asigurări că Fed va rămâne independent, dar spune că nu e nevoie de o inflație de 2% pentru scăderi de dobândă

Trump a susținut la finalul săptămânii trecute că se pricepe la dobânzi „mult mai bine decât persoana care este în principal responsabilă cu luarea acestei decizii”, el făcând referire la Jerome Powell, pe care Trump l-a numit. Într-o conferință de presă în Biroul Oval, Trump a afirmat vinerea trecută că plănuiește să discute „la momentul potrivit” cu Jerome Powell pentru a-i cere să scadă dobânzile.

Powell a evitat să răspundă direct la întrebările jurnaliștilor cu privire la solicitările lui Trump, el dând asigurări că Fed va continua să lucreze de o manieră independentă. Totodată, Powell a spus că nu a existat „contact” până acum între el și Trump.

O asemenea cerere a președintelui contravine cu cutuma din SUA, unde președintele respectă așa-numita independență a băncii centrale. Fed, deși a început ciclul de reducere a dobânzilor (-100 puncte de bază din septembrie 2024), pe fondul atenuării inflației ciclice, încă se luptă cu o inflație structurală pe servicii și prețul locuirii (chirii și case).

Scăderea dobânzilor într-o perioadă de posibilă accelerare a inflației ar putea pune și mai multe paie pe focul inflaționist. Cu toate acestea, Powell a spus că nu este nevoie ca rata anuală a inflației să scadă cu totul până 2% pentru a vedea noi scăderi de dobândă, semnalând că orice progres spre țintă, pe fondul unei atenuări suplimentare a presiunilor inflaționiste, ar putea livra noi reduceri ale costurilor de îndatorare.

Banca centrală americană ar putea ignora puseul de inflație din tarife pentru a evita o recesiune. Răspunsul lui Powell

Un element de incertitudine este răspunsul autorităților americane la o eventuală criză economică sau recesiune cauzată de aplicarea tarifelor, prăbușirea piețelor și tensionarea relațiilor comerciale bilaterale: pe de o parte, în cazul unui șoc negativ, administrația Trump va interveni cel mai probabil cu majorarea cheltuielilor bugetare și stimulente fiscale. Pe de altă parte, răspunsul băncii centrale americane nu este evident, din moment ce șocul riscă să fie unul cu dublu tăiș: atât inflaționist, cât și recesionist.

Într-un raport al Rezervei Federale (Fed) din septembrie 2018, la câteva luni de la primele tarife aplicate asupra Chinei, staff-ul tehnic al băncii centrale americane a făcut o simulare cu impactul economic al unui tarif de 15 puncte procentuale:

• Modelul matematic al Fed a catalogat impactul inflaționist drept tranzitoriu, cu doar 1 punct procentual suplimentar la rata anuală a inflației
• Fed ar porni o recesiune dacă ar răspunde prin majorarea dobânzilor, iar impactul asupra calmării inflației ar fi oricum incert
• Dacă nu ar face nimic și ar ignora puseul de inflație, recesiunea ar putea fi evitată
• Concluzia studiului: ignorarea și considerarea puseului inflaționist drept tranzitoriu „pare un răspuns adecvat la o creștere a tarifelor vamale”.

Powell a fost și el întrebat cu privire la eventualul răspuns al Fed, el făcând referire la „istorie” și notând că depinde ce importuri vor fi taxate mai scump la import, din partea căror țări, ce măsuri de retaliere vor fi aplicate și că există multe modalități în care tarifele mai mari se pot transfera din prețurile importurilor în prețurile de consum.

Powell: Prețurile activelor financiare sunt scumpe după multe măsurători. Indicatorul Buffett arată o supraevaluare majoră a piețelor bursiere americane

Președintele băncii centrale americane a recunoscut de asemenea că „condițiile financiare sunt relativ acomodative”, în ciuda faptului că „politica monetară rămâne restrictivă”, ceea ce conturează un tablou mixt cu costurile de finanțare mari și în creștere.

Powell a mai afirmat, în mod surprinzător, că „prețurile activelor financiare (acțiunile – n.r.) sunt elevate, după multe măsurători”, el făcând referire la supra-evaluarea indicilor bursieri din Statele Unite – S&P 500 are un multiplu de evaluare P/E (preț raportat la profituri) cu mult peste mediile istorice (27.6 P/E la nivelul SUA, la data de 21 ianuarie), peste intervalul ultimilor 5 ani de 19.5-23.1.

Powell a pus supra-evaluarea pe fondul entuziasmului din piețele financiare legat de tehnologia AI și impactul pozitiv asupra profiturilor firmelor de tehnologie.

Piețele bursiere din SUA au depășit recent ponderea de două treimi în indicele MSCI AC World Index, cel mai ridicat nivel din istorie, ceea ce exemplifică riscul de concentrare pe SUA al fondurilor de investiții globale.

Notă: MSCI (Morgan Stanley capital International) este cel mai mare furnizor de indici pentru investiții din lume.

America este însă nu doar țara cu cele mai mari investiții private efective (inclusiv în AI) și cele mai dinamici piețe financiare din lume, ci și economia cu cel mai bun ritm de creștere din lume, creștere susținută inclusiv de conturarea unei bule financiare în piețe.

O analiză publicată de Financial Times arată că, în prezent, SUA reprezintă 27% din economia globală și aproape 70% din piața bursieră globală, în timp ce în anii 1980, ponderea în economia globală era de 30 la sută, iar în capitalizarea bursieră globală era tot în jur de o treime.

De menționat totuși că, în anii 1980, piețele bursiere abia începeau o piață ascendentă seculară, după o piață bear în perioada 1968-1982 care a generat randamente real negative (cumulat cu inflația) de 80-90%, ceea ce a lăsat multiplii de evaluare (P/E și alții) la valori deprimate de 5-6, unele din cele mai scăzute din istorie.

La fel, în prezent, așa-numitul indicator Buffet, care măsoară capitalizarea totală a acțiunilor listate la valoarea PIB, este la cel mai ridicat nivel din istorie, la peste 200%.

De notat că evaluările ridicate din prezent ale acțiunilor SUA reduc randamentele viitoare implicite ale piețelor, iar riscul de concentrare le lasă vulnerabile la un declin accentuat.

Powell dă asigurări că stabilitatea financiară este asigurată

Președintele băncii centrale americane a mai afirmat miercuri că băncile din SUA sunt bine capitalizate și au rezerve abundente, în timp ce gospodăriile raportează per total că sunt într-o condiție financiară pozitivă.

(Citește și: ”Piețele corectează Fed: ”Cel mai ciudat ciclu relaxare a politicii monetare din istorie”)

***