Comerțul cu lapte și brânzeturi în România anului 1900
La sfârșitul secolului al XIX-lea, în România au avut loc primele încercări de a transforma laptele într-un produs cu o valoare mai mare, precum
cașcavalul, însă acestea nu erau „decât mici și palide
încercări, față de fabricile de cașcavaluri din străinătate”,
preciza revista Agrarul, în numărul din 15 octombrie 1901.
„Cel mai mare comerț de lapte se face la București și Craiova,
unde laptele se vinde în detaliu cu 0,10 fr. până la 0.20 fr.
litrul; în București iaurgiii cumpără laptele de oaie de la
ciobani, pentru a face din el iaurt și lapte covăsit; prețul cel
mai obișnuit e 15 lei suta de litri. În București, ciobanii mai
fac un comerț destul de întins cu cașul; din 75 litri ce poate da
o oaie, se poate fabrica 37,5 kg caș; acesta se vinde cu 0,20 –
0,40 fr kg, după timp; la Sf. Petru, prețul kilogramului de caș se
poate urca chiar la 0,50 fr. Dacă cașul făcut dimineața nu se
vinde până în seară, ciobanii-l taie în felii, îl pun la
putină, îl sărează și-l presează pentru a scoate din el brânza
albă atât de cunoscută la țară. (…) Afară de aceste obișnuite
transformări ale laptelui, s-au făcut câteva încercări pentru a
obține un cașcaval de o valoare mai mare. Să cităm brânza de
Brăila, cașcavalul de Penteleu, crema de Câmpulung, brânza de
Petroșița, Sinaia, etc.; toate acestea nu sunt decât mici și
palide încercări, față de fabricile de cașcavaluri din
străinătate”, scria revista Agrarul, conform Institutului de
Studii Sud-Est Europene.
Foto sus: Cioban în Munţii
Bucegi la Piatra Arsă (© iMAGO Romaniae)
Mai multe pentru tine…
