Un topor de aramă, cu o vechime de peste 5.000 de ani, descoperit de un jandarm

Un topor de aramă, cu o vechime de peste 5.000 de ani, descoperit de un jandarm

Un topor de aramă, în formă de cruce, cu o vechime de peste 5.000 de ani, a fost descoperit de către un jandarm pasionat de istorie în pădurea din zona comunei Brăești, județul Botoșani.

În seara zilei de joi, 20 martie, plutonierul adjutant șef Romică
Păduraru, jandarm pasionat de istorie și detectorist amator
autorizat legal, a descoperit un topor din aramă, în formă de
cruce, în pădurea din zonă comunei Brăești, informează
botosani24.ro.

Toporul, aflat în
stare foarte bună de conservare, are un braț dispus cu tăișul
orizontal, iar al doilea vertical, perpendicular unul pe celalalt și
a fost găsit la adâncimea de aproximativ 50 de centimetri.

Artefactul, care a
fost predat la Direcția Judeţeană de Cultură Botoșani, este
posibil să dateze din perioada Culturii Cucuteni, când era
considerat un simbol al puterii la comunitățile neolitice. Obiect
de paradă, acest tip de topor cu lungimea de circa 25 de centimetri
a fost folosit în ceremoniile magico-religioase, precum ritualurile
de jertfire a unor animale.

Cultura
Cucuteni-Tripolie, una dintre cele mai vechi culturi ale Europei, a
luat naştere în jurul anului 5200 î.Hr, rivalizând cu Egiptul
antic sau cu Sumerul. Civilizaţia cunoaşte o arie de răspândire
ce depăşeşte, în perioada de maximă expansiune, 350.000 km²,
extinzându-se din sud-estul Transilvaniei, pe întreaga suprafaţă
a Moldovei, inclusiv teritoriul de astăzi al Republicii Moldova,
până în vestul Ucrainei.

Denumirea
provine de la localităţile Cucuteni (lângă Iaşi) şi Tripolie
(lângă Kiev, Ucraina), unde s-au descoperit primele vestigii
doveditoare ale existenţei culturii. Vestigiile au început să fie
descoperite începând cu anul 1884, iar în perioada următoare,
între anii 1885-1910, au început săpăturile arheologice, care
s-au desfăşurat până în perioada interbelică;în acest răstimp
au fost identificate în jur de 100 de gropi şi anexe gospodăreşti
împreună cu 44 de locuinţe, datând din anii 4000-3000 î.Hr.

Cultura
Cucuteni a rămas în istorie datorită ceramicii sale, unică în
Europa, găsindu-se doar unele asemănări, destul de pregnante, cu o
ceramică dintr-o cultură neolitică din China, însă între cele
două există o diferenţă de timp de aproximativ un mileniu.

Decorul
predominant este cel în spirală, creând astfel o iluzie optică
puternică, iar culorile caracteristice sunt albul, roşul şi
negrul, cu variaţii date în funcţie de temperatura la care a fost
ars vasul. În ceea ce priveşte forma, s-au descoperit de la simple
pahare până la amfore. Tehnica ceramicii Cucuteni este aproape
perfectă:lutul era foarte bine preparat şi amestecat cu câteva
fire de nisip, pentru ca pereţii vasului să nu crape.

Importanţa
culturii Cucuteni a fost covârşitoare pentru următoarele culturi
şi civilizaţii ce se vor dezvolta în Europa. Referitor la
dispariţia ei, există mai multe ipoteze, cea mai plauzibilă fiind,
în acest moment, aceea că populaţiile aflate mereu în mişcare au
determinat începutul sfârşitului pentru cultura Cucuteni. 

Mai multe pentru tine…

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *