Ministrul de finanțe al SUA: „Negocierile comerciale vor merge rapid”. Strategia Washingtonului – tarifele sunt doar prima etapă

Într-un interviu acordat agenției de presă Bloomberg, Scott Bessent (foto), ministrul de finanțe al SUA, a oferit noi nuanțe asupra strategiei economice a administrației Trump, subliniind că noile tarife nu reprezintă decât prima etapă dintr-un plan amplu de reformă economică a economiei americane, care va include reduceri de taxe și măsuri agresive de dereglementare.

Întrebat dacă vreo țară poate să obțină, pe durata celor 90 de zile de negocieri comerciale cu SUA, reduceri ale tarifelor vamale aplicate importurilor, Bessent a spus că „asta rămâne de văzut”.

„Nu știu ce se va întâmpla cu negocierile pentru că avem o întreagă listă de probleme de depășit: tarife, bariere netarifare în comerț, manipulare valutară și subvenționarea forței de muncă și a facilităților (de producție). Deci avem un meniu bogat”, a spus oficialul american, care a fost promovat de președintele american Donald Trump la rangul de prim-negociator al SUA pe comerț.

Din spusele acestuia se intuiește că SUA reiterează în debutul de mandat inclusiv doctrina Monroe, care prevede preeminența Washingtonului în emisfera Americii. Bessent a confirmat faptul că politica față de America Latină a SUA este, într-un fel, inclusiv o politică în raport cu influența Chinei.

„Încercăm să prevenim ceea ce s-a întâmplat deja pe continentul african, unde China a semnat o serie de acorduri rapace mascate drept ajutor, în realitate luând drepturi asupra resurselor minerale și încărcând țările respective cu datorii uriașe, care nu sunt raportate altor organizații internaționale. Au încheiat acorduri de taxare a transporturilor, iar practic garantează că generațiile viitoare vor fi sărace și lipsite de resurse. Și nu vrem ca asta să se întâmple în America Latină mai mult decât s-a întâmplat deja”, a afirmat Bessent, în interviul pentru Bloomberg, acordat în marja unei vizite oficiale în Argentina.

Tarifele – strategie de presiune și negociere

Bessent a detaliat logica din spatele așa-numitei „strategii maximaliste” de impunere a tarifelor, susținând că acestea stabilesc un plafon – o rată maximă de taxare – care nu va fi majorată dacă țările vizate aleg să nu răspundă cu măsuri similare.

„Dacă nu ripostezi, aceasta este limita superioară. Nu există un risc nelimitat”, a spus secretarul Trezoreriei SUA.  

El a susținut că SUA poartă discuții comerciale intense cu partenerii săi strategici – Japonia, Coreea de Sud, Vietnam – și că procesul va fi rapid, ordonat și condus de președintele Trump în cazul celor mai importante state.

„Președintele a apăsat butonul de pauză pentru 90 de zile. (…) Ne mișcăm rapid cu mulți dintre cei mai importanți parteneri comerciali. Săptămâna trecută am avut Vietnamul. Am avut japonezii miercuri, Coreea de Sud vine săptămâna asta. Deci totul se va mișca rapid. Dar lucrul important de știut este că stabilim un proces și vom gestiona acel proces. Va fi ordonat, iar la finalul zilei, mai ales pentru partenerii comerciali cei mai importanți, președintele va fi implicat. Cred că există avantaje pentru aliații noștri, mai ales un avantaj al primului venit. De obicei, primul care încheie o înțelegere obține cea mai bună înțelegere”, a afirmat oficialul american.

Potrivit lui Bessent, numeroase țări ar putea încheia acorduri comerciale cu SUA înainte de încheierea perioadei de pauză de 90 de zile.

„Se poate să nu fie neapărat documentul comercial final, dar vom avea un acord de principiu și vom putea merge mai departe de acolo. (…) Ne vom mișca cu toată viteza cuvenită. Și din nou, va fi un proces. Va fi condus de USTR, care are munți de date colectate de-a lungul anilor – pentru că, într-un mod ciudat, tarifele sunt partea cea mai ușoară. Pentru o țară cu tarife ridicate, poți spune simplu: asta, asta, asta – eliminați-le. Barierele netarifare sunt mai insidioase, mai greu de identificat. Și va dura mai mult să exorcizăm acei «demoni»”, a spus Bessent.

SUA vrea o „formulă specială” pentru relația cu China: Este pentru prima dată când principalul rival economic este și principalul rival militar

În ceea ce privește politica Washingtonului în raport cu Beijingul, Bessent a spus că odată cu intrarea în vigoare a tarifelor pe bunurile chineze, partenerii comerciali ai SUA vor dori să se protejeze de un potop de bunuri chinezești care le-ar putea inunda piețele.

„Modelul de afaceri al Chinei este ca din acel film Disney cu măturile care cară gălețile – nu se vor opri din fabricat doar pentru că SUA a ridicat un zid tarifar. Așadar, acele bunuri vor trebui să ajungă undeva (…), iar asta va depinde de natura produsului. Produsele industriale cu valoare adăugată ridicată – cel mai probabil în Europa, Canada, în G7 – iar «chinezăriile» în Sudul Global”, a afirmat oficialul SUA.

Ministrul finanțelor de la Washington a mai indicat că orice negocieri comerciale directe între Beijing și Washington vor trebui să înceapă cu un apel între liderii celor două țări.

„Totul va veni de la vârf. Președintele Trump și președintele Xi au o relație foarte bună. Și nu aș spune că tarifele sunt o glumă. Adică, sunt niște cifre mari. Cred că nimeni nu crede că sunt sustenabile sau că ar trebui să rămână la acest nivel, dar e departe de a fi o glumă (ministerul comerțului din China a spus că tarifele vamale ale SUA au devenit o glumă, după ce au depășit pragul de 100% – n.r.). (…) Nu trebuie să existe o decuplare. Ar putea exista și există potențial pentru un mare acord, la un moment dat. Dar ce e diferit în cazul Chinei față de istoria negocierilor comerciale este că, de obicei, dacă ne uităm la marile acorduri comerciale sau valutare din anii ’80 – Acordul Plaza, Acordul Louvre, acordurile auto ale lui Reagan – principalii noștri competitori economici erau și aliați militari. China este în același timp cel mai mare competitor economic și cel mai mare rival militar al nostru. Asta va necesita o formulă specială”, a mai afirmat Scott Bessent.

Piețele financiare și dolarul – nu sunt motive de panică, dă asigurări Bessent

În ceea ce privește îngrijorările recente ale investitorilor și ale piețelor financiare, care au produs volatilitate în piața obligațiunilor și au condus la vânzarea agresivă a obligațiunilor SUA concomitent cu scăderea dolarului, Bessent a dat asigurări că nu există motive reale de panică.

„Nu cred că e vorba de vânzări majore (de obligațiuni SUA). Și am văzut în datele TIC (Treasury International capital System – n.r.), fie astăzi, fie vineri, că de fapt deținerile străine au crescut. Am avut trei mari licitații săptămâna trecută și la licitațiile pe termen lung, la 10 și 30 de ani, am văzut o competiție sporită din partea investitorilor străini. Așa că eu cred că e unul dintre acele șocuri VAR ocazionale (șoc value-at-risk, care forțează un proces de scădere abruptă a pariurilor ce utilizează datorie în marjă – n.r.) pe care le mai vezi în comunitatea de trading. Cred că mulți s-au supraîndatorat, au mers prea departe. Și când combini asta cu niște vânzări din partea fondurilor mari, ai aceste mișcări. (…) Nu am nicio dovadă că ar fi state suverane (care vând din deținerile de obligațiuni americane)”, a precizat oficialul american.

Întrebat despre faptul că și dolarul a scăzut, concomitent cu prețul obligațiunilor americane, o dinamică care apare des în piețe emergente în care se pierde încrederea în guverne și investitorii ies la grămadă, Bessent a spus: „Am învățat să nu trag concluzii după o săptămână. Am trecut prin multe astfel de episoade și în istoria personală de trading, cicatricile sunt cele care rămân cel mai bine în memorie. Îmi amintesc exact unde stăteam în 1998, când a avut loc criza Long-Term capital Management. Și nu avea legătură cu nimic altceva decât cu un grup de genii din Greenwich care s-au supraîndatorat”.

Bessent a spus că este normal ca dolarul să fluctueze.

„Suntem în continuare monedă de rezervă globală. Avem o politică a dolarului puternic. Dolarul poate urca și coborî. Dacă te uiți înapoi la primul mandat al președintelui Trump, nu-mi amintesc exact procentul, dar în 2017 dolarul a scăzut, nu știu sigur, dar în jur de 7%, 8%, 9%. Apoi, după ce noul cod fiscal a fost adoptat, dolarul a luat-o în sus și a crescut pentru restul mandatului”, a afirmat ministrul american al finanțelor.

Fed-ul și independența monetară sunt bijuteriile sistemului american, spune ministrul Finanțelor de la Washington

În ceea ce privește discuții cu Fed, banca centrală americană, despre așa-numite planuri de rezervă în cazul în care apar riscuri pentru stabilitatea financiară, Bessent a spus că ia micul dejun în fiecare săptămână cu președintele Fed, Jerome Powell.

„Discutăm o gamă largă de subiecte, iar echipele noastre sunt în contact permanent. Noi avem o cameră de monitorizare a piețelor, la fel și ei. Dar, în mod specific, am discutat despre vreo măsură de urgență? Cred că suntem departe de acel punct”, a asigurat Scott Bessent.

Totodată, despre succesorul lui Powell, al cărui mandat expiră în luna mai 2026, Bessent a spus că există discuții constante la Casa Albă cu privire la înlocuitorul domnului Powell, iar interviurile pentru post vor începe undeva în toamnă.

El a respins ideea că administrația Trump ar putea amenința independența Fed-ului, numind politica monetară și independența Fed „o cutie de bijuterii ce trebuie păstrată”.

„Am spus în repetate rânduri că Fed-ul are două atribuții. Și cred că politica monetară este o cutie de bijuterii care trebuie protejată. Apoi au politicile de reglementare și cred că acolo putem avea o discuție mai amplă, pentru că Fed-ul este unul dintre cei trei reglementatori bancari: există Fed-ul, Biroul Controlorului Monedei și FDIC-ul. Așa că este ușor de trasat o linie clară între cele două domenii”, a afirmat Bessent.

Trezoreria poate interveni să calmeze volatilitatea din piețe

Ministrul american al finanțelor a mai spus că, în cazul în care volatilitatea din piața de obligațiuni a SUA, cea mai importantă piață financiară din lume, se va accentua în viitor, Trezoreria americană are unelte pentru a interveni.

„Trezoreria are o mulțime de instrumente la dispoziție. Dar, din nou, cred că suntem departe de acel punct. (…) Dar, repet, avem o trusă de unelte extinsă pe care o putem activa. Facem periodic operațiuni de răscumpărare anticipată. Am putea crește volumul acestora, dacă am vrea (pentru a curma volatilitatea)”, a spus oficialul american.

Acesta a mai subliniat că noile tarife nu reprezintă decât prima etapă dintr-un plan amplu de reformă economică, care va include reduceri de taxe și măsuri agresive de dereglementare.

„Toată lumea vorbește despre tarife, dar trebuie să ne uităm la întreaga schemă – tarifele vin primele, dar urmează fiscalitatea și dereglementarea. Este un scaun cu trei picioare”, a spus Bessent, avertizând că o înțelegere superficială a politicilor actuale ar putea induce piețele în eroare.

În final, secretarul Trezoreriei a transmis un mesaj clar piețelor: „Așa cum a spus președintele Trump: rămâneți calmi. A fost un mesaj și pentru țările vizate. Sunt rate maximale. Dacă nu răspunzi, acesta e nivelul maxim. Urmează 90 de zile de negocieri intense, dar vom conduce acest proces cu seriozitate. Tarifele sunt maxime doar dacă nu vrei să negociezi”.

(Citește și: ”Lovitură de teatru: Donald Trump suspendă pentru 3 luni tarifele cu statele lumii, cu excepția Chinei, pentru care le crește la 125% – Explozie pe Wall Street”)

(Citește și: ”UPDATE: Panica se întoarce pe Wall Street, după o mișcare eșuată de revenire a burselor / Trump curtează investitorii cu cântecul de sirenă al negocierilor comerciale – BVB trece pe creștere și recuperează o bună parte din declin”)

(Citește și: ”Criză de tip Lizz Truss în SUA: Colaps simultan al prețului tuturor activelor americane”)

***