Renegocierea PNRR – toate proiectele bune se mută pe granturi – ministrul MIPE

Renegocierea PNRR – toate proiectele bune se mută pe granturi – ministrul MIPE

România este în pericol să piardă 7,8 miliarde de euro din PNRR, din cauza întârzierilor și problemelor sistemice, a declarat joi Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Multe proiecte esențiale, care au ca obiect școli, spitale, segmente de autostradă și infrastructură feroviară, riscă să nu fie finalizate până la termenul- limită din august 2026, a explicat oficialul.

Combinația dintre neîndeplinirea reformelor, întârzierile cronice, condițiile stricte ale Comisiei Europene și problemele de guvernanță și planificare generează riscul pierderii a 7,8 miliarde de euro din fondurile PNRR alocate României.

Alertă maximă la PNRR, în următorul context:

  • Întârzieri semnificative în implementarea proiectelor, cu un ritm mult prea lent al investițiilor, ceea ce face imposibilă atingerea progresului fizic minim de 50% cerut pentru securizarea finanțării până la termenul-limită din august 2026.

  • Condițiile stricte impuse de Comisia Europeană, care nu mai acceptă amânări sau derogări, în contextul unei situații fiscale fragile a României, caracterizată prin lipsa unei corelări eficiente între reformele fiscale și cele privind cheltuielile publice

Există probleme sistemice grave, care impun o reevaluare profundă și modificarea PNRR, cu prioritizarea și resetarea proiectelor pentru a asigura o implementare realistă și eficientă.

”Comisia Europeană împreună cu echipele de la ministere şi cu echipa de la MIPE au început o discuţie deocamdată preliminară prin care să vedem ce din totalul acesta pe care îl avem pe PNRR poate fi cu adevărat fezabil implementat până la sfârşitul perioadei, deci până la sfârşitul 2026 şi ce nu. Şi descoperim o problemă sistemică. Nu discutăm de o problemă doar la nivel central sau de o problemă doar pe un anumit sector. Suma de proiecte de investiţii care au un semn de întrebare în acest moment şi legitim pus legat de capacitatea de a fi implementată este de 7,8 miliarde de euro. Discutăm aici de şcoli, discutăm de spitale, discutăm de segmente de autostradă, discutăm de infrastructură feroviară, de infrastructură socială, de locuinţe pentru tineri, de bani pentru întreprinderile micii şi mijlocii şi dezvoltarea sectorului privat, de împăduriri, de cam toate capitolele, sau de o bună parte din capitolele cruciale care au în acest moment un risc de ajustare semnificativ”, a declarat Dragoş Pâslaru, în prima conferință de presă organizată de la preluarea mandatului MIPE. 

Exemple elocvente oferite de ministrul Dragoș Pîslaru:

  • Există patru-cinci spitale finanțate din PNRR care nu au înregistrat niciun progres și nu vor putea fi finalizate în timp util, iar în total există riscuri la 14 spitale din cele 19 inițial planificate. Dragoș Pîslaru a explicat că nu se pune problema renunțării la aceste unități medicale, ci se caută soluții alternative de finanțare și s-a organizat o mobilizare urgentă pentru salvarea proiectelor prioritare.

  • „E vorba de segmente de autostradă. Sunt segmente din A7, sunt segmente din A8, sunt segmente care nu au încă progres fizic pe construcţia respectivă. Acestea fiind segmente prioritare, deja suntem în discuţii şi asta vă pot confirma că am început încă de ieri pentru reaşezarea surselor de finanţare pe aceste segment. E foarte important să nu ne amăgim că ele pot fi terminate până la sfârşitul anului viitor, când ştim că termenele sunt mult peste. Din acest punct de vedere mi se pare o chestiune de seriozitate să explicăm românilor că vor fi finanţate din alte surse şi că nu pot fi finanţate din PNRR”.
  • ”Nu discutăm doar de infrastructura rutieră, discutăm şi de infrastructura feroviară. Cu semn de întrebare în acest moment din cei 2741 de kilometri de infrastructură feroviară care trebuiau modernizate sau infrastructură nouă 854 de kilometri sunt cu semn de întrebare. Aferent unei sume de 1,4 miliarde de euro. Infrastrutura feroviară este o prioritate foarte mare a României. Evident vom găsi o sursă alternativă, se va faza, nu înseamnă că se pierd proiectele, dar înseamnă că ratăm o ocazie a le fi făcut la timp. PNRR îţi dădea şi acest avantaj că te forţa ca într-un interval finit până în 2025 să le faci”.

Renegociere a PNRR pentru a salva ce se mai poate

”Vom avea probabil acum o renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Mutăm toate proiectele bune pe granturi ca să luăm granturile. Dar dacă pe granturi, după ce le mutăm, ultima şansă de a le muta, întârziem şi nu facem ceva, atunci pierdem banii nerambursabili. Şi asta nu trebuie să se întâmple. Vom avea un sistem de monitorizare extrem de strict pe această zonă. Pe proiectele care în acest moment nu au progres fizic,  nu poţi să justifici cum s-ar face, am stabilit că ministerele trebuie să vină în primul rând cu un stadiu de implementare”, a explicat Dragoş Pâslaru.

Mobilizare a tuturor ministerul pentru intrarea în grafic a PNRR

Noua echipă de conducere de la MIPE a declanșat analiza PNRR, iar situația și concluziile i-au fost transmise premierului Ilie Bolojan, care a organizat întâlnirea reprezentanților de la ministerele implicate, pentru a identifica soluții de evitare a suspendării și pierderii fondurilor europene.

”Am terminat această analiză noaptea la sfârşitul zilei de marţi. Miercuri dimineaţă, la ora 8, am avut întâlnire cu prim-ministrul Ilie Bolojan. I-am prezentat situaţia, i-am explicat faptul că lucrurile sunt extrem de serioase, dumnealui nu doar că a înţeles imediat, dar a convocat în aceeaşi zi adică ieri, la ora 6, o întâlnire cu toate ministerele de linie care sunt cruciale pentru implementarea reformelor şi investiţiilor majore şi le-am pregătit şi le-am dat la fiecare minister în parte câte o fişă cu detalii pentru fiecare, ştiţi conceptul de jaloane şi ţinte pentru fiecare jalon pe care îl avem atât aferent cererii de plată 3 pentru a putea să evităm suspendarea şi pierderea definitivă a banilor, cât şi pentru cererea de plată 4”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. 

Principalele probleme identificate în implementarea PNRR:

  • Există o problemă sistemică, nu doar punctuală, care afectează capacitatea de implementare a proiectelor în valoare de 7,8 miliarde de euro, incluzând școli, spitale, segmente de autostradă, infrastructură feroviară, locuințe pentru tineri și dezvoltarea sectorului privat.
  • Blocajele instituționale și întârzierile cronice în implementare amenință finalizarea proiectelor până la termenul-limită din 2026, ceea ce poate duce la pierderea unor fonduri importante.
  • PNRR a fost supraîncărcat cu proiecte insuficient fundamentate, cu promisiuni greu de onorat și angajamente financiare care depășesc capacitatea reală de implementare, reflectând o planificare iluzorie și improvizație politică.
  • Fragmentarea artificială a unor mari investiții, precum autostrăzile, și asumarea unor responsabilități majore de cofinanțare în condiții de dezechilibre fiscale și incertitudini bugetare.

  • Lipsa unei guvernanțe eficiente și a unei analize realiste a fezabilității proiectelor, ceea ce conduce la riscul ca multe proiecte să fie nefinalizate sau să necesite reproiectare și realocare de fonduri.
  • Probleme specifice în domeniul infrastructurii feroviare, unde programul guvernamental adoptat contrazice prevederile PNRR și subfinanțează necesarul real de investiții, riscând degradarea continuă a infrastructurii.

(Citește și: Vot covârșitor în Parlamentul European pentru prelungirea PNRR-urilor naționale: Mai există 500 mld. euro care încă nu au fost plătite de Comisie)

****

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *