Ionuț Dumitru: Pachetul fiscal va provoca suferință în economie, dar acesta este esențial pentru evitarea unui scenariu de ajustare brutală, în care România nu mai are acces la finanțare

Pachetul fiscal anunțat de guvern reprezintă o „ajustare graduală, prin politici economice” a deficitului public record, de 9,3% din PIB (al doilea cel mai mare din istoria recentă), alternativa de a nu face nimic fiind cel mai mare rău posibil pentru economia României, a declarat joi economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, într-un interviu la Digi24.
În opinia sa, măsurile trebuie optimizate astfel încât „economia să aterizeze lin”, dar acestea vor afecta inevitabil activitatea economică.

Ionuț Dumitru a explicat că în eventualitatea în care România nu ar fi aprobat măsuri de ajustare fiscală, o retrogradare aproape inevitabilă din partea agențiilor de rating ar fi însemnat o tăiere a accesului la surse de finanțare a deficitului și implicit forțarea statului să cheltuiască doar cât încasează.

„Dacă nu am face nimic, ce s-ar putea întâmpla? Indiferent de situație, bugetul se va ajusta, pentru că, chiar dacă nu faci nimic, piețele financiare nu te vor mai finanța, ceea ce înseamnă că va trebui să cheltuiți câți bani încasezi. Dacă nu ai face ajustare printr-un program rațional, cu măsuri implementate rațional, vei ajunge în situația în care nu vei mai putea asigura acea o treime de care povestea și Radu Burnete, pe care astăzi îi împrumuți, pentru că piețele financiare nu te vor mai împrumuta. Ar fi o situație dramatică. Scenariul alternativ, deși e greu de perceput, adică a nu face nimic este cel mai rău posibil, cel în care te ajustezi foarte brutal și poți să cheltui doar cât încasezi. Ceea ce înseamnă că nici măcar cheltuielile curente nu le poți acoperi. Scenariul pe care îl adoptăm noi astăzi este un scenariu în care facem o ajustare graduală, prin politici economice. Ne reducem acest deficit cu măsuri optimizate, astfel încât economia să aterizeze lin, să ai o reducere a deficitului bugetar graduală, care să nu bruscheze foarte tare economia”, a explicat economistul.

„Noi suntem în momentul de față sub riscul de a fi retrogradați de către agențiile de rating în categoria nerecomandată investițiilor. Ce ar însemna asta? Că ne întoarce cu 20 de ani în spate. România a primit acest rating recomandat investițiilor în 2005. România ar putea dispărea de pe harta investitorilor, ceea ce ar fi dramatic. De aceea, pachetul acesta de ajustare fiscală are întâietate, pentru că el trebuie să convingă Comisia Europeană, piețele financiare că suntem parteneri serioși, credibili și luăm aceste măsuri de ajustare”, a mai precizat Ionuț Dumitru.

El a precizat că și reformele sunt importante în egală măsură, însă acestea au nevoie de timp pentru a fi implementat.

„Sigur că trebuie făcute toate cele pe care și dumneavoastră le-ați menționat, reforma pensiilor speciale. Lucrurile astea nu se pot face de pe o zi pe alta. S-au mai făcut în trecut și au picat la Curtea Constituțională. Trebuie gândite foarte bine, astfel încât ele să fie cu adevărat făcute, pentru că nu mai putem rata o reformă în zona aceasta a pensiilor speciale, care, pe bună dreptate, revoltă pe toată lumea”, a precizat economistul.

Ionuț Dumitru a avertizat că ajustarea fiscală pregătită de guvern va avea un impact negativ asupra economiei, dar și că o optimizare a pachetului de măsuri este necesară pentru ca „suferința din economie să fie cât mai mică”.

„Avem un pachet care, conform unor calcule, efectele de runda întâi ar aduce anul acesta, spre exemplu, circa 1,2% din PIB. Dar, există și acest efect de rundă a 2-a, anume o creștere economică mai mică, care, fără îndoială, va însemna venituri mai mici decât cele prognozate la buget prin efectul de runda întâi, dar, per total, efectul rămâne pozitiv asupra bugetului, mai mic decât cel estimat în runda întâi, pentru că vei avea și o creștere economică mai mică”, a mai spus el.

Ionuț Dumitru a precizat totodată că România se află într-o situație bugetară la fel de complicată că în 2009, dar are un avantaj acum: sectorul privat, din fericire, stă pe picioarele sale.

„Dacă ne uităm la 2024, economia noastră a crescut cu doar 0,8%, în condițiile în care am avut un deficit bugetar uriaș, de 9,3%, adică economia este pe buza recesiunii. Anul acesta ar fi un scenariu bun cel în care rămânem pe plus. Estimăm că rămânem pe plus cu creșterea economică, dar nu putem previziona în momentul de față ce se întâmplă și în mediul internațional, că vedem că sunt foarte mulți factori de risc acolo și care va fi reacția economiei la acest pachet pe care guvernul îl implementează. Suntem într-o zonă dificilă economic, dar ne-am adus în zona aceasta pentru că nu am făcut ajustările la timp. 9,3% din PIB este al 2-lea cel mai mare deficit din istorie. Am avut mai mult doar în 2009, 9,5%. După, s-au diminuat salariile cu 25%, a crescut TVA-ul cu 5 puncte procentuale și ne-a fost foarte greu să ne revenim, ne-a luat câțiva ani de zile. Suntem într-o situație relativ similară, cu un deficit bugetar foarte înalt. Dar ceea ce ne deosebește de momentul 2009 este că în momentul de față sectorul privat, din fericire, stă pe picioarele sale. În 2009, sectorul privat era dezechilibrat, avea deficite foarte mari. Nu era numai sectorul public în dificultate, era și sectorul privat la momentul respectiv”, a mai declarat consilierul premierului Bolojan.

Ionuț Dumitru consideră că pachetul măsurilor anunțate este suficient pentru 2025 și 2026 și că nu ar mai fi nevoie de alte creșteri de taxe.