Italia, Franța și Germania pregătesc un demers comun pentru a impulsiona competitivitatea UE: Vor cere Comisiei neutralitate tehnologică prin construirea de instrumente financiare și bugetare flexibile

Liderii Franței, Italiei și Germaniei ar urma să transmită Comisiei Europene un apel comun prin care solicită măsuri de creștere a competitivității europene, potrivit unor surse citate de publicația italiană La Repubblica.

Această idee s-ar fi conturat în urma reuniunilor recente ale celor trei lideri, respectiv Emmanuel Macron, Giorgia Meloni și Friedrich Merz, de la summitul G7 din Canada, precum și de la Consiliul European de la sfârșitul lunii trecute.

„Un semnal politic important, menit să modeleze legislatura continentală”, scrie publicația, care adaugă că scopul măsurilor ar fi de a ajuta economia europeană să facă față provocării reprezentate de China, dar și să reziste în fața celorlalte economii emergente, prin inovație și prin elaborarea unor planuri industriale care să permită statelor membre să gestioneze tranziția verde, protejând companiile și locurile de muncă.

Cancelariile celor trei lideri sunt în plin schimb de schițe și idei. Pe unele obiective există consens, pe altele discuțiile continuă.

Printre lucrurile asupra cărora există deja consens se numără solicitarea adresată Ursulei von der Leyen de a se angaja în identificarea celei mai sustenabile căi pentru atingerea neutralității tehnologice, prin construirea de instrumente financiare și bugetare mai flexibile, menite să sprijine sectoarele – printre care industria auto – aflate în dificultate în procesul de tranziție.

Se cer investiții în inovație, apărare și spațiu, scăderea costurilor la energie și sprijinirea producției strategice, pentru a putea face față competiției cu China și celelalte superputeri.

Termenul de neutralitate nu este întâmplător ales, făcând trimitere directă la neutralitatea climatică pe care și-o propune Comisia și pe care mulți critici o văd drept un obstacol în calea dezvoltării industriei europene. Președintele francez Emmanuel Macron a criticat Comisia în legătură cu ținta de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040 (Georgia Meloni are o poziție similară). Socialiștii și verzii, în schimb, o împing pe Ursula von der Leyen în direcția opusă, vizând obiectivul emisiilor zero până în 2050. Președinta Comisiei va fi la Roma pe 10 iulie.

Comisarul italian Raffaele Fitto lucrează la revizuirea fondurilor de coeziune

Comisarul european Raffaele Fitto finalizează revizuirea de etapă a fondurilor de coeziune, care prevede pentru statele membre posibilitatea de a redirecționa către noi priorități – printre care apărarea și energia – resurse deja alocate și care trebuie angajate până în 2027.

”Printre noile criterii se regăsește competitivitatea, un concept suficient de larg încât să poată include pe hârtie și industria auto și alte sectoare aflate în dificultate. Acesta este obiectivul principal vizat de Roma și Berlin”, scrie publicația italială.

Alte capitole sunt însă în curs de negociere. Franța ar dori, de exemplu, includerea în scrisoare a unei solicitări către Comisie de a introduce stimulente europene pentru sprijinirea mașinii electrice. Roma nu este împotrivă, dar cere ca în procesul de decarbonizare să fie luate în considerare biocombustibilii, e-fuels și hidrogenul. Germania, în acest punct, pare mai rezervată.

Și tot Berlinul, potrivit acelorași surse, are unele rezerve față de opțiunea includerii în apel a unui alt mare subiect de discordie: acordul Mercosur, dorit de Ursula von der Leyen și susținut de Merz în urma unui pact cu fermierii și producătorii germani. Pe de altă parte, Franța este ostilă acordului comercial, iar Italia oscilează între cei doi aliați.

(Citește și: ”Comisia propune deblocarea ajutoarelor de stat pentru a stimula competitivitatea UE”)

***