Paradox: Consumul de energie scade din cauza căderii industriei, dar importurile cresc, din cauza reducerii producției interne

Cele mai mari scăderi ale consumului de energie s-au înregistrat în ultimii în industrie, și în special în ramurile energointensive pe măsură ce și producția a scăzut. Cele mai afectate sectoare de creștea costurilor energetice fiind metalurgia și industria chimică.

Consumul de energie în metalurgie a scăzut în 2024 cu 12%, după ce în 2023 a înregistrat o scădere record de aproape 36%. Industria chimică a consemnat o ușoară creștere anul trecut, comparativ cu 2023, de 2,3% dar după scăderi de 13,5% în 2023 și de 38% în 2022.

De remarcat că sectorul care a cunoscut o creștere constantă în ultimii cinci ani, cu cu nivel de aproape 17% în 2024, în concordanță cu avansul investițiilor în infrastructură.

Această scădere a activității și implicit a consumurilor energetice se reflectă și în evoluția ponderii acestor două ramuri în total consum energie la nivel național. Astfel, dacă în 2020 metalurgia avea o pondere de 6,3% din totalul consumului și industria chimică de 6%. În 2024, ponderea metalurgiei scăzuse la mai puțin de jumătate, la doar 3% din total, iar industria chimică mai reprezenta doar 3,7%.

De remarcat și o scădere a consumului de energie a populației, 2024, fiind al treilea an al restrângerii consumului. 2022 a fost anul cu o scădere record de 10%, care a corespuns cu criza energetică determinată de invadarea Ucrainei și de explozia prețurilor la gaze naturale, petrol și electricitate.

Per total, consumul național, a scăzut în 2024 cu 0,3% față de față de 2023. Pe parcursul a cinci ani, consumul de energie al României a scăzut cu 10%, în concordanță cu diminuarea activității din industrie.

Scădere ușoară a resurselor de energie

Pe partea de ofertă, resursele de energie totale disponibile în anul 2024 au înregistrat o ușoară scădere față de cele din anul 2023 (- 4 mii tep – tone echivalent petrol).

Resursele de energie totale disponibile în anul 2024 au cumulat 42,0 milioane tone echivalent petrol (tep), nivel comparabil cu anul 2023, menținut prin creșterea importurilor cu 6,2% și scăderea producției de energie primară și a stocului de resurse de energie la începutul anului.

Scăderi mai importante ale resurselor s-au înregistrat la cocsul din import (-20,3%), cărbuni (-12,6%), energie hidroelectrică, eoliană, solar fotovoltaică și căldură nucleară (-7,9%). Resursele de țiței au înregistrat o creştere de 5,8%.

Cititi si: Creștere de la 1 noiembrie a prețurilor la energie electrică și termică. Cu cât se scumpește agentul termic în București

***