Secretul ultimei șamane din Siberia, descoperit de un studiu ADN
Rămășițele
mumificate, vechi de secole, ale unor indigeni din Siberia dezvăluie
secrete despre genetica lor pe o perioadă vastă de timp, înainte,
în timpul și după cucerirea pământurilor lor de către Rusia,
inclusiv faptul că o șamană îngropată într-o rochie roșie de
lână avea părinți care erau rude apropiate, potrivit unui nou
studiu.
Arheologii au recuperat rămășițele mumificate în mod natural
ale peste 100 de indigeni iacuți, îngropați în Siberia între
secolele al XIV-lea și al XIX-lea. Analiza ADN-ului acestor corpuri
arată că iacuții au rezistat tentativelor Rusiei de cucerire și
creștinare într-un mod care, de obicei, nu este întâlnit în
rândul populațiilor indigene,
informează Live
Science.
Cercetătorii și-au prezentat investigațiile arheogenetice în
Iacutia (numită și Republica Saha), partea de nord-est a Siberiei
și una dintre cele mai reci regiuni de pe planetă, într-un studiu
publicat în revista Nature.
După aproape 16 ani de săpături arheologice, cercetătorii au
descoperit 122 de indivizi din patru regiuni ale Iacutiei, care au
trăit înainte și după momentul în care Imperiul Rus a început
cucerirea Siberiei, în 1632. Echipa de cercetare a analizat apoi
ADN-ul iacuților indigeni pentru a testa dacă structura lor
genetică a fost modificată de cucerirea rusă.
Ei au descoperit că originile genetice ale iacuților moderni
datează din secolele al XII-lea–al XIII-lea, fapt care confirmă
tradițiile orale ale acestui popor. Însă, spre deosebire de ceea
ce s-a întâmplat în alte cuceriri coloniale – precum cucerirea
hispanică a Americilor – cercetătorii nu au găsit dovezi solide
ale unui declin populațional sau ale unui amestec genetic
semnificativ între ruși și iacuți.
„Analizele arată că patrimoniul genetic al iacuților a rămas
stabil din secolul al XVI-lea până în prezent”, a declarat
coautoarea studiului, Perle Guarino-Vignon, cercetător postdoctoral
la Centrul de Cercetare Saint-Antoine din Paris, într-un comunicat.
„Prin urmare, nu a existat o cucerire prin înlocuire
demografică, posibil din cauza dificultăților logistice ale
colonizării într-un mediu atât de extrem”, a precizat
Guarino-Vignon.
Cercetătorii au investigat și microbiomul oral al iacuților –
microorganismele care trăiesc în cavitatea bucală – analizând
dinții și placa dentară ale mumiilor. Deși oamenii de știință
au emis ipoteza că microbiomul s-ar fi modificat în timp din cauza
introducerii de către coloniștii ruși a unor alimente precum
orzul, secara și tutunul, analiza a arătat că microbiomul
iacuților a fost remarcabil de stabil, în ciuda cuceririi rusești.
Șamanismul în Siberia
Mormintele iacuților au mai arătat că șamanismul
tradițional a fost practicat până târziu, în secolul al
XVIII-lea, mult după ce Rusia încercase să-i creștineze pe
iacuți. Ultima șamană iacută, o femeie care avea în jur de 30 de
ani când a murit acum peste 250 de ani, a oferit și o surpriză
genetică: părinții ei erau rude de gradul al doilea, ceea ce ar
putea însemna că erau frați vitregi, unchi și nepoată sau mătușă
și nepot, ori bunic și nepoată, i-a spus pentru Live Science
coautorul studiului, Ludovic Orlando, genetician molecular la Centrul
Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS), într-un
e-mail.
Arheologii deschid sicriul de lemn al lui UsSergue1 (© Patrice Gérard / CNRS)
Ultima șamană iacută a fost descoperită în centrul Iacutiei,
într-un sit numit Us Sergue, iar cercetătorii o numesc UsSergue1.
Ea a fost îngropată într-un sicriu din trunchi de copac și purta
mai multe straturi de haine, inclusiv o căciulă tradițională de
tip uşancă și protecții din piele care ajungeau până la coapse.
Deși purta o rochie roșie de lână confecționată din pături
importate, avea și caracteristici ale șamanilor indigeni, inclusiv
un accesoriu numit „cureaua miresei”. În apropiere, arheologii
au găsit o groapă cu scheletele a trei cai, dintre care unul avea
accesorii cu modele care se potriveau cu cele de pe rochia femeii.
În perioada în care UsSergue1 a fost îngropată, creștinismul
era în ascensiune, dar „unele clanuri iacute ar fi putut rezista
și s-au agățat de tradițiile lor, inclusiv de șamanism”, a
precizat Orlando.
Nivelul ridicat de consangvinizare al lui UsSergue1 a fost însă
o surpriză. Analiza ADN a relațiilor de rudenie dintre schelete a
dezvăluit numeroși indivizi înrudiți îngropați unii lângă
alții, dar UsSergue1 a fost cea mai consangvinizată dintre iacuți,
au scris cercetătorii în studiu. Ea provenea, de asemenea, din cel
mai puternic clan și a fost ultima șamană de acest fel.
Rămășițele mumificate ale șmanei UsSergue1 (© Patrice Gérard / CNRS)
Totuși, cercetătorii nu știu exact cum erau înrudiți părinții
ei sau dacă această uniune era considerată neobișnuită.
„Putem spune doar că părinții ei erau rude de gradul al
doilea”, a spus Orlando.
Iar, din moment ce au fost descoperite mai multe morminte de
șamani, niciunul dintre aceștia neavând părinți consangvinizați,
„nu credem că era necesar ca cineva să fie foarte consangvinizat
pentru a deveni șaman”, a adăugat el.
Înmormântările istorice iacute le-au oferit cercetătorilor o
adevărată comoară de informații despre viața indigenă din
secolele trecute.
„Conservarea în acest mediu este fără egal”, a declarat
într-un comunicat coautorul studiului, Éric Crubézy, antropolog
biolog la CNRS, iar „corpurile erau atât de bine păstrate încât
am putut efectua autopsii”. Dincolo de corpuri, „îmbrăcămintea
și bijuteriile lor s-au păstrat, de asemenea, intacte, oferind o
oportunitate rară de a compara datele biologice cu cele culturale”,
a spus Crubézy.
Mai multe pentru tine…







