Ședința Consiliului Tripartit pe pachetul de relansare economică – Ce s-a discutat, ce s-a convenit, termenele / Patronatele: ”Se simt mugurii unei crize” în economia României
„Sunt multe industrii care simt, în acest moment, mugurii unei crize. Este o criză pe care o resimțim și care nu este una importată”, a declarat Dan Șucu, președintele Concordia, după ședința de vineri a Consiliului National Tripartit (guvern – patronate – sindicate).
Premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Marian Neacșu a discutat cu reprezentanții patronatelor și sindicatelor a fost pe tema proiectelor de lege privind reforma administrativă și relansarea economică, despre creșterea investițiilor și competitivității.
Au mai fost abordate teme privind decontarea către furnizorii de energie a sumelor rezultate din diferența dintre prețul de piață și cel din mecanismul de compensare, investițiile în sectorul energetic, relansarea pieței forței de muncă, dimensionarea corectă a poliției locale, problemele din sectoarele sănătate, educație și transport local.
Ce s-a discutat, ce s-a convenit și termenele
- S-a căzut de acord asupra termenului pentru plata impozitului pe profit pentru companii, care va fi 25 iunie.
- Programele de relansare economică vor include, în total, șase scheme de ajutor de stat, cu o valoare de 3,39 miliarde de lei, care se vor aplica pe o perioadă de șase ani. Această sumă va fi suplimentată anual.
- Vor primi finanțare prin aceste scheme de ajutor de stat companiile românești care activează în domenii strategice, dar și cele din sectoare în care România înregistrează deficit comercial.
- Reprezentanții sindicatelor au discutat cu premierul și despre reforma în administrația publică, inclusiv despre reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal.
- Săptămâna viitoare, proiectul de relansare economică va fi discutat în ședința de guvern.
- Proiectul urmează să fie adoptat prin procedura asumării răspunderii, iar în paralel va fi aprobată și ordonanța de urgență privind reforma administrației publice.
- Economiile rezultate din această reformă vor fi folosite pentru finanțarea programelor de relansare a economiei românești.
- În aplicarea noilor prevederi privind forma administrației publice vor fi luate în considerare reducerile de cheltuieli de personal făcute în cursul anului trecut de către autoritățile publice. Prim-ministrul a dat exemplul învățământului preuniversitar. Având în vedere măsurile de reducere a cheltuielilor aplicate anul trecut, în cursul acestui an nu vor fi implementate soluții suplimentare de optimizare bugetară.
Se simt „mugurii” unei crize în economia României și ea nu este importată, spun patronatele. Problemele expuse de repreznetanții celor trei parteneri sociali
Premierul Ilie Bolojan a explicat că măsurile cuprinse în cele două proiecte legistative vor fi adoptate simultan, întrucât aplicarea reformei administrative va crea spațiul fiscal pentru implementarea soluțiilor de relansare economică.
”Ne dorim adoptarea celor două pachete legislative înainte de aprobarea bugetului pentru 2026”, a menționat șefului Executivului, care a prezentat principalii indicatori macro-economici ai proiectului de buget pentru acest an:
- ținta de deficit bugetar de 6,2% pe cash
- investiții 7% din PIB, în condițiile închiderii proiectelor finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august
- o rată ridicată de absorbție a fondurilor europene
- o țintă a inflației de 4% la finalul anului.
Patronatele au arătat că trebuie făcute în continuare demersuri pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, pentru debirocratizare și pentru susținerea IMM-urilor și a proiectelor din domeniile energie și infrastructură digitală.
Dan Șucu, președintele Concordia, a declarat la ieșirea de la Palatul Victoria că semnele care se simt în economie sunt ale unei crize legate de cheltuirea banului public: „Din punctul nostru de vedere, sunt multe industrii care simt, în acest moment, mugurii unei crize. Este o criză pe care o resimțim și care nu este una importată, așa cum a fost cea din 2009. Este o criză legată de cheltuirea nejudicioasă a banului public, de birocratizarea excesivă a României și de costurile extrem de mari ale acestei birocratizări. De ani de zile se discută despre eliminarea sau reducerea acestei poveri a costurilor de funcționare ale statului român. Vedem foarte multe proiecte, dorințe și declarații, dar extrem de puține rezultate”.
Reprezentanții sindicatelor au criticat măsurile de reducere a cheltuielor de personal cuprinse în pachetul privind reforma administrativă și au argumentat că în prezent sistemul administrației publice este subdimensionat, iar media de vârstă a angajaților este ridicată. De asemenea, aceștia au solicitat un dialog real cu autoritățile privind aplicarea măsurilor și pentru introducerea altora pentru întinerirea și profesionalizare corpului funcționarilor publici.
Dumitru Costin, presedintele confederației BNS a încercat s-lă convingă pe prmeier că unele instituții au făcut, disciplinat, toate reducerile și reorganizările necesare și nu se poate merge mai departe cu austeritatea în acele puncte: „Am mai atras atenția asupra unui subiect și am rugat ca acest subiect să fie tratat cu maximă responsabilitate: sunt instituții publice ordonatoare de credite care, anul trecut, au executat întocmai și la timp toate dispozițiile survenite ca urmare a măsurilor de reduce a cheltuielilor. Asta a însemnat reorganizări, încetarea contractelor de muncă pentru pensionarii din sectorul public și reducerea semnificativă a numărului de posturi de șefi. Am dat ca exemplu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, am pus dosarul pe masă cu date concrete care arată că instituția și-a îndeplinit toate obligațiile, iar acum să vii să-i spui: o luăm de la capăt, din ianuarie mai tăiați încă 10% din cheltuieli?”
În opinia preşedintelui IMM România, Florin Jianu, pachetul de relansare economică vizat de Guvern va avea un impact „limitat” asupra întreprinderilor mici şi mijlocii: „Din perspectiva IMM România, a fost o discuţie utilă. E bine că vorbim de relansare economică. E cam mult spus şi cam puternic folosit acest termen de ‘relansare economică’ în momentul în care pui pentru mediul de afaceri – mă refer la IMM-uri, care contribuie cu peste 50% din PIB – în programe 0,01% din PIB. Adică 2,2 miliarde de euro cumulat, raportat la un PIB de 375 de miliarde. Dar, semnalul este bun, se discută de relansare economică”.
(Citește și: VIDEO/ Lista măsurilor fiscale și a schemelor de ajutor de stat din Pachetul de relansare economică prezentat de ministrul Finanțelor: impact de 2,2 mld. lei, compensat de reforma administrației.)
****







