Raport de progres: Lista măsurilor recomandate de OCDE pe care le-a implementat România

România a înregistrat progrese vizibile prin adoptarea pachetelor de consolidare fiscală, reforma pensiilor și introducerea unor instrumente digitale, însă majoritatea recomandărilor OCDE pentru creșterea competitivității economiei locale au rămas neimplementate, potrivit Sondajul Economic 2026.

Deficitul bugetar ridicat, majorările salariale ad-hoc, conformitatea fiscală scăzută, taxele pe proprietate reduse, precum și întârzierile în planificarea teritorială, în implementarea asigurărilor împotriva dezastrelor, în renovarea locuințelor și în absorbția fondurilor pentru infrastructură continuă să reprezinte riscuri majore pentru sustenabilitatea economică pe termen lung.

Experții subliniază că, fără implementarea rapidă și completă a măsurilor recomandate în domeniile participării pe piața muncii, rezilienței climatice și competitivității, convergența veniturilor României cu media OCDE riscă să încetinească semnificativ în anii următori.

România a devenit candidat oficial pentru aderarea la OCDE în 2022, iar procesul de evaluare tehnică continuă pe baza unei foi de parcurs. Până în prezent, România a încheiat cu succes evaluări în 22 dintre cele 25 de comitete sectoriale, inclusiv Comitetul pentru Afaceri Fiscale, și urmează să finalizeze toate opiniile formale necesare până la sfârșitul lui 2026, când se estimează că ar putea deveni membru cu drepturi depline.

Sustenabilitate macroeconomică și fiscalitate

România a implementat pachete importante de consolidare fiscală în 2025-2026, inclusiv măsuri de restrângere a cheltuielilor și ajustări de taxe. Guvernul a adoptat deja mai multe măsuri de consolidare după ce deficitul bugetar a ajuns la 9,3 % din PIB în 2024, notează experții organizației.

Pe de altă parte, România nu a implementat măsuri concrete de consolidare după 2026, ceea ce pune presiune asupra sustenabilității fiscale pe termen lung.

Revizuirile cheltuielilor publice sunt încă la un stadiu incipient și nu sunt integrate sistematic în procesul bugetar. Cheltuielile salariale din sectorul public reprezintă o pondere mare, iar majorările ad-hoc continuă să slăbească legătura dintre plată și performanță.

Conformitatea fiscală rămâne scăzută, economia subterană limitează încasările, iar decalajul la TVA este mare.

Taxele pe proprietate imobiliară sunt încă foarte reduse comparativ cu media OECD și nu au fost ajustate pe baza valorii de piață.

Piața muncii

România a implementat parțial modificări ale sistemului de cote pentru migranți și unele îmbunătățiri la serviciile de educație timpurie (ECEC). Au fost introduse ajustări legislative pentru a asigura o abordare mai coerentă a îngrijirii copiilor.

Totuși, România nu a implementat reducerea duratei concediului parental generos și redirecționarea resurselor către creșe accesibile (concediul rămâne lung și folosit preponderent de mame). Capacitatea de creșe și educație timpurie rămâne insuficientă, mai ales în zonele rurale.

Serviciile publice de ocupare nu au extins sprijinul pentru persoanele inactive, iar programele active de pe piața muncii (ALMP) rămân subfinanțate și slab orientate.

Nu există o platformă unică online pentru integrarea românilor care revin în țară după perioade de muncă sau studii în străinătate, iar recunoașterea calificărilor obținute în afara României este complicată. De asemenea, nu s-au introdus stimulente semnificative pentru tați, iar barierele care împiedică participarea femeilor și a persoanelor vârstnice pe piața muncii nu au fost reduse.

Competitivitate și mediu de afaceri

România a implementat Single Industrial Licensing (SIL), transpunerea Directivei UE privind insolvența preventivă și unele reforme de integritate (lobby și post-public employment). A fost lansată platforma one-stop pentru licențiere industrială.

Totuși, România nu a adoptat extinderea procedurii simplificate de licențiere la comerț și servicii (rămâne fragmentată și cu termene neclare).

Implicarea instanțelor în procedurile de insolvență nu a fost redusă, iar procedurile rămân lungi și inegale regional.

Achizițiile publice au încă multe proceduri fără concurență (single-bid tenders) și lipsesc standardizarea și predictibilitatea. Nu s-au introdus sisteme de evaluare a impactului politicilor în mod sistematic.

Capacitatea de inovare a IMM-urilor rămâne slabă, adoptarea digitală lentă, iar intermedierea financiară bancară și piețele de capital sunt subdezvoltate.

Ratele de abandon în învățământul profesional (VET) sunt foarte ridicate, iar căile de continuare către studii superioare limitate. Absorbția fondurilor UE pentru infrastructură de transport are întârzieri majore, iar întreținerea infrastructurii rămâne insuficientă.

Reziliență climatică

România a implementat Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice 2024 și unele planuri sectoriale (eco-scheme PAC, Strategia de Irigații actualizată, Planul Green City București).

Dar nu a implementat interzicerea explicită a construcțiilor în zone cu risc climatic ridicat și nu a întărit aplicarea reglementărilor de risc în planificarea teritorială. Asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor are acoperire și aplicare foarte redusă.

Tratamentul apelor uzate și reutilizarea apei nu respectă integral normele UE, iar pierderile din sistemele vechi de apă rămân mari.

Nu există un cadru eficient de gestionare a programelor de renovare a locuințelor cu coordonare între nivelurile de guvernare. Reabilitarea integrală a infrastructurii de irigații și prevenirea construcțiilor în zone cu risc ridicat nu au progresat.