Analiștii: România e tratată de piețe ca un caz izolat, instabilitatea politică va fi costisitoare

Criza politică ce urmează a fi declanșată de PSD vine într-un moment sensibil pentru credibilitatea ajustării fiscale pe care România a demarat-o și pe care trebuie să o continue, pentru a aduce deficitul fiscal de la peste 9% din PIB în 2024 la sub 3% din PIB în 2030, au avertizat analiștii consultați de CursDeGuvernare.ro.

Potrivit acestora, ruperea coaliției de guvernare de către PSD va ridica întrebări pentru agențiile de rating și pentru investitori în ceea ce privește acest proces îndelungat, dureros, de consolidare fiscal-bugetare pe care România e obligată să îl parcurgă pentru a ameliora riscul materializării unei crize financiare. În același timp, o criză politică presupune riscuri la adresa PNRR, din care România vrea să atragă 10 miliarde de euro, cu condiția îndeplinirii reformelor angajate până la 31 august 2026.

Ionuț Dumitru, consilierul premierului Ilie Bolojan: Încă avem o problemă bugetară foarte serioasă – Angajamentul față de ajustarea fiscală e crucial pentru menținerea încrederii piețelor financiare

Conform lui Ionuț Dumitru (foto), consilierul economic al premierului Ilie Bolojan, există în prezent mai multe scenarii în ceea ce privește impactul potențialei crize asupra stabilității României.
Dumitru a explicat pentru CursDeGuvernare.ro că pierderea încrederii piețelor va produce reacții pe piețele financiare locale, care ar însemna creșterea costurilor de împrumut ale Guvernului sau chiar deprecierea cursului euro/leu.

”Încă avem o problemă bugetară foarte serioasă, deși s-au implementat măsuri semnificative de reducere a deficitului bugetar – avem cale lungă,  nu avem încă un deficit bugetar sub 3%, iar angajamentul acesta pentru consolidarea bugetară este crucial pentru menținerea încrederii piețelor financiare. Pentru a putea să ne finanțăm la costuri rezonabile și consolidarea fiscală este esențial. Inclusiv pentru menținerea ratingului și pentru menținerea încrederii, în general, a tuturor actorilor importanți. Dacă avem o problemă politică, cum se prefigurează în momentul de față, se va pune un semn de întrebare asupra acestui proces de consolidare fiscală. Ca să poți să faci consolidare fiscală, ai nevoie de stabilitate politică și de angajament politic. Dacă există instabilitate politică, angajamentul și acest proces de consolidare e pus la îndoială. Și atunci, evident că pot fi reacții în piețele financiare: creșterea costurilor de împrumut, deprecierea cursului. Poți să ajungi chiar la o creștere economică mult mai mică sau o recesiune. Poți să ai reducere de rating. Sunt nenumărate scenarii care se pot întâmpla”, a explicat Dumitru.

În ceea ce privește riscul blocării PNRR, acesta a punctat că presiunea este deja foarte mare pe Guvern, ministere și funcționari pentru ca până în august să atragem cele 10 miliarde de euro rămase de atras de la Comisia Europeană.

”Evident că ai nevoie de un guvern funcțional cu un angajament politic foarte serios în direcția absorbirii acestor bani”, a spus Dumitru.

Adrian Codirlașu, președinte CFA România: Reformele pe care ni le-am asumat în PNRR sunt la risc

La rândul său, Adrian Codirlașu, președintele CFA România (foto dreapta), a făcut trimitere la semnalele transmise în ultimele luni de agențiile de rating și a mai spus că dobânda pe 10 ani a României este cel mai relevant indicator în ceea ce privește percepția investitorilor.

”Faptul că trebuie făcute în continuare reforme pentru consolidarea fiscală și că orice abatere de la această consolidare fiscală riscă să ne ducă în zona de rating nerecomandat investițiilor. Deci, practic, deficitul bugetar pe care îl avem acum e tot în teritoriul nesustenabil. Și mai avem mult de lucru pentru a reduce. Deci, practic, piețele se vor uita și își vor face o opinie cu privire la dacă vom continua reformele sau nu. În funcție de asta vor decide. Indicatorul la care m-aș uita ca să văd opinia piețelor este dobânda la 10 ani. Asta va reflecta anticipațiile investitorilor pentru că asta se tranzacționează și pe piețele externe, sunt investitori străini acolo și parametrul acesta prinde cel mai bine percepția investitorului străin”, a explicat Codirlașu pentru CursDeGuvernare.ro.

Analistul a afirmat că Guvernul trebuia să reducă cheltuielile anul trecut și să aplice reformele din PNRR, care sunt acum în pericol de a nu fi finalizate la timp.

”Reformele pe care ni le-am asumat în PNRR sunt la risc, de exemplu listarea de companii care s-ar putea să nu se întâmple, și e un risc de a nu mai lua acei bani din PNRR, pe lângă veniturile suplimentare din listări generate pentru buget. Există un risc pe PNRR, că trebuie reforme ca să luăm banii”, a mai afirmat Codirlașu.

România are un buffer confortabil în cazul în care criza complică finanțarea deficitului bugetar

Președintele CFA România a mai afirmat că Ministerul Finanțelor are încă o poziție confortabilă în materie de finanțare, în condițiile unui buffer considerabil în prezent și posibil în creștere dacă România reușește să atragă din banii europeni.

”Am bugetat 20 de miliarde de euro fonduri europene – dacă îi absorbim pe ăștia, clar avem un buffer foarte mare. Dar pentru asta trebuie reformă și să ne ținem de promisiunile pe care le-am făcut”, a punctat Adrian Codirlașu.

De notat că, până la 31 martie, Guvernul și-a acoperit undeva la 33% din necesarul net de finanțare din acest an, care se ridică la peste 260 de miliarde de lei.

Ionuț Dumitru: Piețele financiare se așteaptă să nu facem pași înapoi – Or, dacă nu mai ai stabilitate politică, lucrul ăsta nu mai e garantat

La rândul său, Ionuț Dumitru a mai afirmat că piețele financiare se așteaptă să nu facem pași înapoi în materie de consolidare bugetară, element de care depinde execuția planului de finanțare al României.

”Avem războiul din Iran, avem război în Ucraina, presiunea aceasta pe prețul petrolului și creșterea prețurilor la energie care aduce o presiune suplimentare – și atunci, ultimul lucru de avem nevoie este instabilitatea politică. Pentru că, încă o dată, toată lumea se uită la România și așteaptă să livreze rezultate în termeni de consolidare fiscală. Pentru că am reușit cu mari, mari eforturi să refacem încrederea piețelor financiare. Ne aducem aminte că, în prima parte a anului trecut, România avea dificultăți mari în a se finanța și costurile de finanțare crescuse”, a mai punctat Dumitru.

Potrivit acestuia, ceea ce nu se înțelege la nivel politic în România este faptul că țara noastră încă are deficite bugetare foarte mari.

”La 6,2% din PIB, e un deficit bugetar uriaș care necesită finanțare. Dar să poți să atragi finanțare, și la costuri rezonabile, ai nevoie de stabilitate politică și angajamente pentru consolidare și reforme”, a conchis consilierul premierului.

(Citește și: „Finanțele au acoperit 33% din necesarul de finanțare al lui 2026: Majoritatea împrumuturilor, atrase înainte de războiul din Iran – Criza politică va complica execuția, după ce în martie am avut un record negativ”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

(Citește și: „Întâlnire în anticamera crizei politice: Sorin Grindeanu i-a spus președintelui Dan că PSD nu-l mai vrea premier pe Ilie Bolojan. Scenariile probabile”)

(Citește și: „Dobânzile la obligațiunile României scad după armistițiul SUA-Iran: revenire sub pragul de 7% pe toate maturitățile”)

(Citește și: „Lichiditatea din băncile românești s-a redus cu 10 mld. lei în martie, la 35,5 mld. lei. BNR a cheltuit peste 1 mld. euro pentru a proteja leul în contextul volatilității generate de războiul din Golf – Dobânzile României continuă scăderea”)

***