Execuția bugetară pe T1 – Cum am coborât la un deficit de 1% din PIB, față de 2,25% în T1 din anul trecut

Deficitul bugetar din primul trimestru s-a ridicat la 1% din PIB (21 mld. lei), față de 2,25% în T1 2025.
Corecția de 1,25 puncte procentuale din PIB a fost pe de o parte o consecință a îmbunătățirii colectării, în special acolo unde a crescut fiscalitatea (TVA, impozit pe salarii și venit, impozite pe proprietate și contribuții).
Pe de altă parte, a fost rezultatul unor cheltuieli mai mici, inclusiv ca urmare a adoptării bugetului abia pe 20 martie. Au scăzut cheltuielile statului cu salariile, dar și cu investițiile din surse proprii.

Veniturile totale au însumat 158,76 mld. lei în primele trei luni ale anului 2026, în creștere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,39 puncte procentuale, din care 0,22 pp provin din veniturile curente – cu precădere TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate.

Impozit pe venit: Eliminarea facilităților fiscale și creșterea marginală a salariilor au compensat reducerea numărului de salariați

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 17,97 mld. lei, înregistrând o creștere anuală de 19%, determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+53,0%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora.

Totodată, o evoluție pozitivă au fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (7,6%) – peste dinamica fondului de salarii din economie, de 3,7%. Dinamica fondului de salarii reflectă dinamicile câștigului salarial mediu brut (4,7%) și a efectivului de salariați (-0,9%) înregistrate în decembrie 2025-februarie 2026 comparativ cu decembrie 2024-februarie 2025.

Încasările din impozitul pe venit „au fost influențate de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator”, explică reprezentanții Finanțelor.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 53,28 mld. lei, în creștere cu 7% față de primul trimestru din 2025, peste dinamica fondului de salarii din economie. Dinamica acestor încasări reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025 cât și un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primul trimestrul al anului 2025 (-5,77 mld. lei în T1 2026, respectiv -5,21 mld. lei în T1 2025).

Creștere 20% a încasărilor brute de TVA/ Avans de aproape 30% a rambursărilor de TVA

Încasările nete din TVA (diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA) au înregistrat 33,63 mld. lei, în creștere cu 17,7% față de anul precedent.

Dinamica a fost influențată de accelerarea încasărilor brute din TVA (20,3% față de T1 2025), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (10,71 mld. lei în T1 2026, comparativ cu 8,29 mld. lei în T1 2025).

Încasările din accizele la carburanți, creștere de 20,6% în T1

Veniturile din accize au însumat 10,95 mld. lei, consemnând o creștere de 9,2% (an/an), susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+20,6% an/an).

„Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”, precizează reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Veniturile nefiscale au însumat 10,82 mld. lei, consemnând o contracție de 12,4%, în principal din cauza unui efect de bază nefavorabil: în T1 2025 au existat încasări suplimentare, respectiv veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 mld. lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 13,20 mld lei, în creștere cu 43,5% (an/an).

Scădere de 0,9 pp din PIB a cheltuielilor, din care 0,2pp s-au economisit din reducerea sporurilor bugetarilor și limitarea cheltuielilor salariale

Cheltuielile totale în sumă de 179,85 mld. lei, au scăzut în termeni nominali cu 2,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele trei luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,9 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 9,7% din PIB la 8,8% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 40,85 mld. lei, în scădere cu 1,28 mld. lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,0% din PIB, cu 0,2 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 23,56 mld. lei, în creștere cu 5,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, „ținând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate restante din anul 2024.”

Cheltuielile cu asistența socială  au fost de 63,54 mld. lei în scădere cu 0,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele trei luni ale anului 2026, au fost în sumă de 49,07 mil. lei.

Creștere de 7% a cheltuielilor cu dobânzile / În T1 2025 avansul a fost de peste 60% față de T1 2026

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,37 mld. lei, cu 0,88 mld. lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7% din PIB. Important de punctat este că în T1 2025 cheltuielile cu dobânzile înregistrau un ritm de creștere de peste 60% față de nivelul din T1 2024, pe fondul deteriorării indicatorilor macro și a tensiunilor de pe scena politică.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 2,83 mld. lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (16,86 mil. lei).

Alte cheltuieli  au fost de 2,76 mld. lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile cu investițiile, în scădere cu 15,3% față de anul trecut

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 15,84 mld. lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 21,67 mld. lei, din care 74,92% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

În trimestrul I din 2025, cheltuielile totale cu investițiile s-au ridicat la circa 25 mld. lei. Prin urmare, în primele trei luni din acest an au fost cu 15,3% mai reduse. Reprezentanții Ministerului Finanțelor punctează totuși absorbția mai bună a fondurilor PNRR, care compensează parțial scăderea cheltuielilor de capital (investiții exclusiv de la bugetul de stat).

Chiar și așa, cheltuielile de capital din primul trimestru au fost de doar 6,9 mld. lei, în scădere cu 48,6% față de T1 2025.

„De asemenea, valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele trei luni este cu 1,8 mld. lei, respectiv cu 12,72%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate în primul trimestru al anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România — S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării”, explică Ministerul Finanțelor.

(Citește și: ”Execuția bugetară pe T1, prezentată de ministrul Finanțelor la conferința CDG: Deficit bugetar de doar 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de T1 2025 – Ce se întâmplă cu execuția pe PNRR și fondurile europene”)

***