Depreciere bruscă și puternică a leului: euro trece de 5,14 lei – BNR e în piață, dar presiunea crizei politice face apărarea cursului prea costisitoare
Cursul valutar oficial al leului în raport cu euro a depășit decisiv, joi, pragul psihologic de 5.1 lei, un euro fiind cotat la fixing-ul de la ora 13:00 de Banca Națională a României (BNR) la 5.1417 lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Precedentul maxim istoric la fixingul BNR a fost 5.1222 lei/euro, stabilit în 8 mai.
Presiunile de depreciere pe curs s-au intensificat în contextul crizei politice. Euro a trecut miercuri de 5,1 lei pentru prima dată de la criza electorală dintre cele două tururi de scrutin prezidențial din mai 2025. BNR pare să fi intervenit în piață, în primă fază, pentru a curma din volatilitatea cursului euro/leu, după ce acesta trecuse pe interbancar, în prima parte a tranzacționării din ședința de joi, de 5,145 lei/euro, o depreciere de aproape -0,9% (vezi grafic mai jos).
La scurt timp după fixingul BNR (13:30 ora României), cursul a continuat să crească pe piața valutară.
ROBOR a scăzut, semn că băncile sunt încă într-o poziție de lichiditate abundentă
În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au vândut agresiv din deținerile lor de obligațiuni în lei emise de România – ceea ce a împins în sus dobânzile suverane – și și-au retras banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută.
În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs.
De notat totuși că ROBOR la 3 luni nu a înregistrat până acum o creștere, ci chiar o scădere la 5,86% de la 5,87% în ultimele săptămâni, ceea ce băncile comerciale au în continuare exces de lichiditate.
BNR permite în general o depreciere anuală de 2% a cursului, pentru acomodarea dezechilibrelor externe
Banca Națională pare să fie prezentă în piață pentru a contracara un puseu de depreciere agresivă, dar faptul că cursul a spart puternic pragul apărat anterior de BNR (5,1 lei/euro) arată că presiunea pe deprecierea cursului este puternică – ceea ce face o intervenție prea costisitoare în raport cu posibilele beneficiile. De asemenea, evoluția cursului poate fi un posibil semnal din partea băncii centrale către decidenții politici, având în vedere criza politică.
Deprecierea semnificativă a cursului înseamnă că impactul crizei politice a pătruns în economia reală, după ce până recent doar economia financiară a României a fost lovită. Investitorii, atât cei locali, cât și cei internaționali, au reacționat la criza politică și implicit la apariția instabilității politice fiind activi pe piețe prin vânzarea activelor locale și mutarea banilor în alte țări sau, în cazul populației române, în euro și în active denominate în euro.
România, țara cu cele mai mari deficite bugetare din UE în ultimii ani, este expusă riscului unei crize clasice de piețe emergente (spre deosebire de țări ca Argentina, România are ancore de stabilitate ca UE și NATO), în care o criză politică, cuplată cu deficite bugetar și de cont curent mari, produc o pierdere a încrederii piețelor și investitorilor și implicit ieșiri de capitaluri.
Criza politică se suprapune peste criza energetică internațională
De notat totuși că, în privința cursului de schimb, BNR permite o depreciere anuală de 2% a cursului, pentru acomodarea dezechilibrelor externe – asta înseamnă că o trecere eventuală, decisivă, a euro peste pragul de 5,1 lei ar putea face parte din politica BNR.
Amintim că faptul că cursul leului a fost țintuit în raport cu euro, în anii 2021-mai 2025, sub pragul de 5 lei/euro a contribuit la acumularea de dezechilibre în economie și finanțele bugetare, iar o ajustare de 2% ar însemna un curs de 5,2 lei/euro.
O cooptare a partidului extremist AUR la guvernare ar produce o depreciere și mai mare a cursului.
(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)
(Citește și: Premierul Ilie Bolojan, după alianța PSD-AUR pentru moțiune: „Asistăm de facto la o nouă coaliție care se formează. Cine dărâmă trebuie să spună ce pune în loc”)
(Citește și: PSD și AUR anunță într-o declarație comună că vor depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Cele două partide se vor coordona prin cuplul Neacșu – Peiu)
(Citește și: Dobânda României pe 10 ani, salt la 7,33% după anunțul moțiunii de cenzură PSD-AUR – asta înseamnă miliarde adăugate la dobânzi – Bloomberg titrează că PSD se alătură extremei drepte pentru a-l demite pe Bolojan)
(Citește și: George Simion, despre moțiunea de cenzură AUR-PSD împotriva Guvernului – „Dacă totul merge conform planului, în 5 mai vom avea un vot pentru demiterea Guvernului”)
(Citește și: 9 jaloane din PNRR, decisive pentru peste 7 mld. €, așteaptă consensul politic contracronometru. Ilie Bolojan: „Test de responsabilitate pentru clasa politică”/ Liderii partidelor discută la Cotroceni securizarea fondurilor PNRR și SAFE)
***







