România pierde definitiv jumătate de mld. € din cererea de plată 3 a PNRR – Cauza: tergiversarea reformelor în jaloanele privind companiile de stat / Ministrul Pîslaru: „Nu poți pretinde fonduri europene și să numești băieții deștepți de la partid”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a pierdut 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți, suma fiind aferentă cererii de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Din aceeași cerere, Guvernul a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro, bani care inițial au fost suspendați.

Amintim că România a încasat în iunie 2025, de la Comisia Europeană, aproximativ 1,3 miliarde de euro, pentru țintele și jaloanele din cererea de plată nr. 3 din PNRR. 870 de milioane de euro au fost inițial suspendate din această cerere de plată (814 milioane euro – grant și 55 milioane euro – împrumut).

Cererea de plată cu numărul 3 a vizat 37 de reforme și 74 de jaloane, din care doar 68 au fost considerate anul trecut a fi fost îndeplinite corespunzător de Comisie.

Printre jaloanele suspendate în mai 2025 au fost: operaționalizarea AMEPIP, agenția care controlează companiile de stat (suspendate 330 milioane de euro și recuperate doar 132 milioane de euro) și de care a fost responsabil Secretariatul General al Guvernului, alegerea unor administratori profesioniști și nepolitici la companiile de stat ale Ministerului Energiei (suspendate 227 milioane de euro și recuperate doar 48 milioane euro, pensiile speciale (suspendate 231 milioane de euro și recuperate 166 milioane de euro).

„Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 (cererea de plată nr. 3 – n.r.) trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii. Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme (6 jaloane dintr-un total de 74 din această cerere – n.r.) nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător”, a informat vineri Dragoș Pîslaru.

Printre jaloanele cu probleme au fost:

• C4.R2/J79 – Selecția și numirea membrilor Consiliilor de administrație ale CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători
• C6.R2/J121 – Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat din sectorul energetic
• C14.R9/J440 – Operaționalizarea grupului operativ din cadrul Centrului Guvernului pentru coordonarea și monitorizarea politicilor de guvernanță corporativă (AMEPIP)

Operaționalizarea AMEPIP și numirea administratorilor profesioniști în companiile statului a fost tergiversată în perioada guvernărilor Ciucă-Ciolacu

Ministrul Fondurilor Europene a subliniat că, din iunie anul trecut, de când a preluat portofoliul, a folosit „toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene”.

Potrivit lui Pîslaru, cea mai importantă „victorie” din cererea de plată 3 este cea legată de pensiile speciale, unde din cele 231 milioane euro suspendate iniţial, România recuperează 166 milioane euro.

„A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituţională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depăşit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplineşte cerinţele pentru acest jalon”, aminteşte ministrul.

Acesta precizează că al doilea dosar important este legat de AMEPIP, instituţia care trebuie să supravegheze guvernanţa companiilor de stat şi să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent şi pe criterii de performanţă, „nu pe pile sau interese politice”.

În ceea ce privește AMEPIP, merită amintit că prima procedură de selecție a conducerii a fost finalizată la finalul anului 2023, însă noii șefi și-au dat demisia în vara anului 2024 după ce au apărut informații că aceștia nu aveau experiența necesară sau se aflau în conflict de interese. Ulterior, nici a doua procedură de numire a unei conduceri cu drepturi depline nu a respectat cerințele necesare.

„Vorbim despre instituţia care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent şi pe criterii de performanţă, nu pe pile sau interese politice. Aici am reuşit să recuperăm 132 milioane euro, iar contribuţia viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esenţială pentru a dinamiza această reformă şi pentru a salva banii europeni”, a transmis Pîslaru.

România a recuperat aproape 351 mil. euro din sumele inițial suspendate aferente cererii de plată nr. 3 din PNRR

Al treilea jalon este cel legat de companiile de stat din energie – Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica şi altele. Aici Comisia a considerat inițial că în consiliile de administrație au fost alese persoane care sunt incompatibile cu funcțiile pe care le dețin, iar procedurile de selecție nu au fost suficient de transparente.

„Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectaţi şi numiţi oameni în consiliile de administraţie: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanţă. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro şi recuperează 48 milioane Euro”, informează ministrul Proiectelor Europene.

Potrivit acestuia, al patrulea jalon, care vizează companiile de stat din transporturi – CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex şi CFR Călători – implică probleme similare cu jalonul 3: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectaţi transparent, competitiv şi pe criterii de competenţă.

„Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese şi că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro şi am reuşit să recuperăm 4,5 milioane Euro”, a transmis Pîslaru.

Pîslaru: „România a pierdut bani acolo unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat – Nu poți pretinde fonduri europene și să numești băieții deștepți de la partid”

Acesta punctează că „acolo unde a existat voinţă politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocaţi”, însă unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente.

„Nu poţi pretinde fonduri europene şi, în acelaşi timp, să numeşti în continuare băieţii deştepţi de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poţi cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la Bucureşti, doar mimezi selecţia pe criterii de profesionalism”, spune Pîslaru. Considerând că responsabil pentru această situaţie este „fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu îşi piardă privilegiile, fiecare politician care şi-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, fraţii şi nepoţii”.

Ministrul subliniază că plata pentru banii neccesaţi revine tuturor românilor care trebuie să „suporte din nou nota de plată pentru ticăloşia ori incompetenţa unor şmecheri ajunşi la conducerea partidului şi care vor să ne ţină săraci şi needucaţi pentru că doar aşa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot”.

„Poate, totuşi, data viitoare ne învăţăm minte”, conchide Dragoş Pîslaru.

(Citeşte şi: Primul draft al legii salarizării, jalon din PNRR: Noile salarii pentru medici, cum se vor calcula sporurile și care e nivelul de referință)

(Citește și: Criza politică omoară PNRR-ul pe ultima sută de metri – 10 mld. €, aproape pierduți din lipsa reformelor care necesită consens politic: Cele 14 jaloane critice care trebuiau să fie gata la 31 august)

(Citește și: 9 jaloane din PNRR, decisive pentru peste 7 mld. €, așteaptă consensul politic contracronometru. Ilie Bolojan: „Test de responsabilitate pentru clasa politică”/ Liderii partidelor discută la Cotroceni securizarea fondurilor PNRR și SAFE)

****