Nou record pe curs, în ziua căderii guvernului: 5,218 lei pentru un euro la fixingul BNR, 5,24 lei pe piața valutară internațională – Fără mișcări majore pe dobânzi, investitorii iau în calcul reluarea guvernării PSD-PNL

Adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan a împins decisiv cursul valutar oficial al leului în raport cu euro peste pragul de 5,2 lei, marți, potrivit datelor BNR. Cursul euro/leu a ajuns la ora 17:45 ora României la pragul de 5.24 lei, după ce euro a fost fiind cotat la fixing-ul de la ora 13:00 de Banca Națională a României (BNR) la 5.218 lei, cel mai ridicat nivel din istorie.

Joi, înainte de mini-vacanța de 1 mai, euro atinsese un maxim istoric la fixingul BNR de 5.1417, iar precedentul fusese 5.1222 lei/euro, stabilit în 8 mai 2025, între cele două tururi de alegeri prezidențiale repetate.

Amintim că presiunile de depreciere pe curs s-au intensificat în contextul crizei politice.

BNR pare să fi intervenit de mai multe ori în piață, în ultimele zile, pentru a curma din volatilitatea cursului euro/leu. La câteva ore după fixingul BNR de marți (17:58 ora României), cursul a continuat să crească pe piața valutară și a atins 5,24 lei/euro – o depreciere de peste -2,7% în doar câteva zile.

Fără mișcări pe dobânzile suverane – bursa a crescut după declarațiile împăciuitoare ale PSD și unora dintre membrii PNL

În ceea ce privește dobânzile suverane, acestea nu au înregistrat mișcări puternice, cu rata de dobândă pe 10 ani (referința pentru percepția investitorilor) în preajma nivelului 7,37%-7,4%, la care s-au tranzacționat bondurile României cu scadența 10 ani în ultimele zile.

În același timp, indicii Bursei de Valori București (BVB) au crescut marți, cu indicele BET marcând o apreciere de +1,27%, în condițiile declarațiilor împăciuitoare ale președintelui PSD Sorin Grindeanu și ale unora dintre membrii PNL, care au susținut reluarea guvernării comune.

ROBOR încă nu crește, semn că băncile sunt încă într-o poziție de lichiditate abundentă – Radu Crăciun: Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea

În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au vândut agresiv din deținerile lor de obligațiuni în lei emise de România – ceea ce a împins în sus dobânzile suverane – și și-au retras banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută.

În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs.

De notat totuși că ROBOR la 3 luni nu a înregistrat până acum o creștere, ci chiar o scădere la 5,86%, joia trecută, de la 5,87% în ultimele săptămâni, ceea ce arată că băncile comerciale au în continuare exces de lichiditate.

În același timp, Radu Crăciun, vicepreședinte la Asociația Administratorilor Independenți, explică că înainte ca cursul de schimb euro/leu să înregistreze o depreciere masivă, Banca Națională a României (BNR) va lua măsuri de drenare a lichidității de pe piața monetară, ceea ce va împinge dobânzile interbancare în sus.

Acesta explică că creșterea dobânzilor la lei ar fi contramăsura BNR la o depreciere substanțială a cursului, aceasta fiind modalitatea prin care BNR ar apăra valoarea leului.

”Înainte să avem un curs la 6 lei (…), în astfel de condiții, BNR va lua măsuri de drenarea a lichidității de pe piața monetară, ceea ce va împinge dobânzile interbancare în sus. Deci contramasura la o depreciere substanțială va fi o creștere generalizată a dobânzilor în lei. (…) Deci vestea bună este că, în condiții politice vitrege, deprecierea, chiar dacă se va produce, nu va fi atât de catastrofală pe cât se înghesuie mulți să o prognozeze. Vestea proastă este că ea va veni la pachet cu o creștere generalizată a dobânzilor, ceea ce va scumpi toate creditele: pentru stat, companii și populație. Ar fi echivalentul unei recesiuni certe pentru a nu aluneca în hiperInflație. Între recesiune și hiperinflație cred că BNR va alege recesiunea. Până la urmă ăsta îi e mandatul”, explică Radu Crăciun într-o postare pe Facebook.

BNR permite în general o depreciere anuală de 2% a cursului, pentru acomodarea dezechilibrelor externe

Banca Națională pare să fie prezentă în piață pentru a contracara un puseu de depreciere agresivă, dar faptul că cursul a spart puternic pragurile apărate anterior de BNR (5,1 lei/euro și 5,2 lei) arată că presiunea pe deprecierea cursului este puternică – ceea ce face o intervenție prea costisitoare în raport cu posibilele beneficii.

Deprecierea semnificativă a cursului înseamnă că impactul crizei politice a pătruns în economia reală, după ce până recent doar economia financiară a României a fost lovită. Investitorii, atât cei locali, cât și cei internaționali, au reacționat la criza politică și implicit la apariția instabilității politice fiind activi pe piețe prin vânzarea activelor locale și mutarea banilor în alte țări sau, în cazul populației române, în euro și în active denominate în euro.

De notat totuși că, în privința cursului de schimb, BNR permite o depreciere anuală de 2% a cursului, pentru acomodarea dezechilibrelor externe – asta înseamnă că o trecere eventuală, decisivă, a euro peste pragul de 5,1 lei ar putea face parte din politica BNR.

Amintim și faptul că cursul leului a fost țintuit în raport cu euro, în anii 2021-mai 2025, sub pragul de 5 lei/euro a contribuit la acumularea de dezechilibre în economie și finanțele bugetare.

(Citește și: Cristian Grosu / În 5 mai 2026 s-au terminat alegerile din 2024 – ce urmează după ele. Mic ghid al antreprenorului mare)

(Citește și: Criza politică, factura pentru primele 11 zile: 10 mld. lei în plus din dobânzile la datoria publică – un minus de 2 mld. euro din rezervele BNR pentru a nu exploda cursul – un plus încă neștiut la inflație prin deprecierea leului)

(Citește și: Miza crizei politice de dinainte de rotativa din 2027: Fluviile de miliarde care vor intra în România în următorii ani și care se negociază chiar acum: înzestrarea militară, energia și gazele americane, minerale critice și cireașa Anghel Saligny)

(Citește și: Radu Crăciun: „Între recesiune și hiperinflație, BNR va alege recesiunea – ăsta îi e mandatul” – Cursul nu va ajunge la 6 lei fără ca BNR să fi drenat lichiditatea și împins dobânzile în sus)

(Citește și: Avertismentul celor mai puternice patronate din România: Instabilitatea politică are un cost economic, direct și măsurabil – ”Dacă pierdem ratingul suveran recomandat investițiilor, România ar trebui să crească TVA cu încă 3% pentru a ține bugetul în parametri”)

***