Dacă oamenii devin mai inteligenți, de ce ni se micșorează creierul?

În
ultimele două decenii, unele studii au descoperit o tendință de
micșorare a creierelor umane. Totuși, există și dovezi că
scorurile testelor de inteligență (IQ) au crescut în ultimul
secol.

Dar este posibil să devenim mai inteligenți în ciuda micșorării
creierului? Publicația Live
Science a contactat mai mulți experți pentru a afla răspunsul.

În primul rând, este important să rețineți că o dimensiune
mai mare a creierului nu înseamnă neapărat o inteligență mai
mare, a declarat Jeremy DeSilva, profesor de antropologie la
Dartmouth College. Dimensiunea creierului „este doar slab legată
de măsurile de inteligență la om. Creierul lui Albert Einstein, de
exemplu, era destul de mic, și el a fost Einstein!”, a declarat
DeSilva pentru Live Science într-un e-mail.

În cazul lui Einstein, se pare că modelele extraordinare de
pliere din mai multe regiuni ale creierului său pot explica parțial
geniul său. Deși există unele dezbateri pe această temă,
studiile arătând că există puțină sau chiar nicio legătură
între inteligența noastră și dimensiunea creierului la oameni.

S-au micșorat creierele umane?

Nu toți oamenii de știință sunt de acord că creierele umane
au devenit mai mici. Totuși, mulți dintre experții cu care s-a
discutat au spus că există dovezi privind această micșorare în
timp.

„Cercetările mele indică faptul că dimensiunea creierului
uman a scăzut pe parcursul întregului Holocen cu aproximativ 10%
din volum, adică în medie cu aproximativ 150 ml”, a declarat
într-un e-mail pentru Live Science Maciej Henneberg, profesor emerit
de antropologie și anatomie comparată la Universitatea din
Adelaide, Australia.

Holocenul este epoca ce a urmat ultimei ere glaciare și se
întinde de acum 11.700 de ani până în prezent. În cercetările
sale, Henneberg a analizat dimensiunea creierului studiind cranii din
întreaga lume. În multe cazuri, el a examinat personal scheletele.

Este important de reținut că Homo sapiens a apărut acum
aproximativ 300.000 de ani, așa că o micșorare a creierului
începută acum circa 11.700 de ani ar reprezenta un fenomen relativ
recent.

Alți oameni de știință au raportat concluzii similare.

„Laboratorul nostru consideră că datele disponibile în
prezent arată o tendință clară, globală, de scădere a
dimensiunii creierului în perioadele mai recente”, a spus DeSilva,
ale cărui cercetări au analizat peste 5.000 de cranii provenite de
la persoane care au trăit în Europa, Asia, Africa și Australia.
Multe dintre aceste cranii datează din Holocen.

Jeff Stibel, doctor în știința creierului și autor al mai
multor lucrări despre micșorarea creierului, a afirmat că
„perioada de încălzire din Holocen a coincis cu o reducere de
peste 10% a dimensiunii creierului la oamenii moderni”. Stibel a
participat la cercetarea lui DeSilva, apoi a colectat mai multe date
analizând dimensiunea creierului la aproximativ 800 de cranii
suplimentare din întreaga lume.

Totuși, unii oameni de știință nu sunt de acord. Cercetările
lui Brian Villmoare, profesor asociat de antropologie la
Universitatea Nevada din Las Vegas, și ale echipei sale nu au găsit
dovezi că creierele umane se micșorează.

„Nu văd nicio dovadă că, după ce am dobândit forma noastră
modernă, creierele noastre s-ar fi schimbat într-un mod
semnificativ”, a spus Villmoare într-un e-mail.

Alții spun că situația este mai complexă.

„Dimensiunea creierului în unele populații umane a scăzut în
ultimii 15.000 de ani”, a declarat John Hawks, profesor de
antropologie la Universitatea Wisconsin-Madison, pentru Live Science.
„Dar există anumite complicații.”

Hawks a remarcat că seturile de date privind dimensiunea
creierului includ în mod disproporționat bărbați de origine
europeană, ceea ce face dificilă stabilirea unei tendințe globale
valabile pentru populații diverse.

„Dimensiunea creierului a revenit spre valori mai mari în
ultimii 150 de ani în țările aflate în proces de industrializare.
Acest lucru s-a datorat probabil în mare parte nutriției și a fost
corelat cu dimensiunea corpului, însă datele limitate nu arată
clar dacă dimensiunea corpului explică în totalitate efectul”, a
spus Hawks.

De ce se micșorează creierele umane?

Dacă creierele noastre s-au micșorat, atunci de ce s-a întâmplat
acest lucru? Oamenii de știință au propus câteva explicații.

Una dintre ele are legătură cu apariția
agriculturii.

„În timpul Holocenului, oamenii au introdus treptat producția
de hrană [precum agricultura și creșterea animalelor], ceea ce
le-a permis să trăiască în comunități mai mari. Forța fizică
brută necesară pentru vânătoarea animalelor mari și pentru
protejarea familiilor împotriva prădătorilor puternici a devenit
mai puțin necesară, în timp ce o dimensiune corporală mai mică
necesita mai puțină hrană și a fost astfel favorizată de
selecția naturală”, a spus Henneberg.

De fapt, nu doar creierele noastre s-au micșorat; și corpurile
noastre au devenit mai mici.

„La sfârșitul erei glaciare, înălțimea medie a bărbaților
era de aproximativ 1,75 m, în timp ce în comunitățile agricole
din Holocenul mijlociu era de aproximativ 1,65 m. Masa corporală a
scăzut și mai mult, deoarece observăm oase umane mai subțiri (mai
puțin robuste)”, a spus Henneberg.

În unele părți ale lumii, înălțimea a crescut din nou în
vremurile recente, iar Hawks spune că este posibil ca și
dimensiunea creierului să crească din nou.

Încălzirea climatică apărută după sfârșitul ultimei ere
glaciare ar putea fi, de asemenea, un factor. Stibel a explicat că
două principii biologice, cunoscute drept regula lui Bergmann și
regula lui Allen, afirmă că „organismele și organele tind să
devină mai suple în climatele mai calde pentru a crește suprafața
corporală și a disipa căldura.”

O altă posibilă explicație este că inteligența umană însăși
s-a schimbat pe măsură ce oamenii au început să aibă ocupații
mai specializate și să împărtășească mai multe informații
între ei. Astfel, nu mai este nevoie ca fiecare individ să știe
totul, ci doar un anumit subset de cunoștințe necesar pentru
funcționarea societății.

DeSilva a spus că echipa sa a propus ideea că „o creștere
populației, specializarea ulterioară a oamenilor în roluri
specifice în societate și dezvoltarea inteligenței colective ar fi
putut contribui la scăderea dimensiunii creierului individual, așa
cum s-a observat la unele insecte eusociale, precum furnicile și
viespile”.

Stibel este de acord că acesta este un factor important.

„Unele specii de furnici care dezvoltă sisteme sociale complexe
prezintă reduceri similare ale dimensiunii creierului individual,
deoarece colonia preia o parte mai mare din sarcina cognitivă. Se
pare că noi am făcut ceva remarcabil de asemănător prin cultură
și tehnologie”, a spus el.

„Ceea ce sugerează cercetările noastre este că am trecut
printr-o schimbare fundamentală a modului în care funcționează
cogniția. În loc să ne bazăm exclusiv pe puterea intelectuală
individuală, am devenit extraordinar de dependenți de rețelele
culturale și tehnologice”, a adăugat Stibel.

Stibel a remarcat că un creier mare poate reprezenta o povară,
deoarece consumă mai multă energie, ceea ce obligă oamenii să
consume mai multă hrană pentru a supraviețui.

„Creierele mari sunt costisitoare din punct de vedere metabolic,
consumând aproximativ 20% din energia noastră în stare de repaus
și producând o cantitate semnificativă de căldură.” În
perioade în care hrana este puțină, cum ar fi în timpul unei ere
glaciare, acest lucru poate face ca persoanele cu creiere mai mari să
fie mai expuse riscului de a muri de foame.

Acest lucru nu înseamnă că oamenii sunt mai inteligenți sau
mai puțin inteligenți decât înainte; doar că inteligența
noastră este diferită.

„Probabil am sacrificat o parte din capacitatea brută de
procesare în schimbul abilității de a valorifica inteligența
colectivă. Dacă acest lucru reprezintă un câștig sau o pierdere
depinde în întregime de modul în care definim inteligența. Și,
bineînțeles, de cât de stabile se vor dovedi pe termen lung
sistemele culturale și tehnologice de care depindem acum”, a spus
Stibel.

_{Foto
sus: O comparație între un craniu de Homo Sapiens (stânga) și un
craniu de Om de Neanderthal (© Cleveland Museum of Natural History /
Wikimedia
Commons)}

Mai multe pentru tine…