Liderii B9, declarația de la București: Rusia, „cea mai semnificativă și directă amenințare” – NATO 3.0, o Europă mai puternică în cadrul alianței

Liderii țărilor NATO din formatul B9 și ai țărilor nordice au adoptat, miercuri, la București, o declarație fermă în care Rusia este definită drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa Alianței. Ungaria a anunțat că își exprimă o „abținere constructivă” față de limbajul convenit de ceilalți participanți.

Țările semnatare se angajează să consolideze cooperarea în domeniul apărării pe flancul estic al NATO, afirmând că spațiul de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice reprezintă „o linie strategică” care trebuie apărată de un NATO mai puternic, inclusiv din perspectiva cooperării transatlantice.

„Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare”, se spune în textul declarației.

Liderii statelor din formatul București 9 (B9) și ai aliaților nordici s-au reunit la București într-un moment de intensificare a tensiunilor de securitate în regiunea euro-atlantică, reafirmând unitatea politică și militară a flancului estic al NATO. La reuniune au participat secretarul general al NATO, președintele Ucraina, precum și reprezentanți ai Statele Unite ale Americii, în calitate de observatori.

Rusia, „o amenințare pe termen lung”

Semnatarii condamnă acțiunile „extrem de conflictuale” ale Rusiei împotriva aliaților și partenerilor NATO – sabotaje, atacuri cibernetice, încălcări ale spațiului aerian și alte forme de război hibrid.

„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată”, precizează textul.

Declarația reafirmă angajamentul de a dota complet planurile de apărare ale NATO cu resurse, de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea rapidă a forțelor, precum și extinderea sistemului de conducte de combustibil către Flancul Estic.

Protecția mărilor și a rutelor strategice

Un capitol important al declarației este dedicat securității maritime. Statele participante și-au reafirmat angajamentul pentru protejarea infrastructurii maritime critice și pentru apărarea libertății de navigație, în conformitate cu dreptul internațional.

Au fost menționate pozitiv inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, considerate esențiale pentru întărirea posturii NATO în regiunile de interes strategic, precum și Arctic Sentry, văzută ca un pas către o prezență aliată mai consistentă în regiunea arctică.

O industrie de apărare transatlantică mai puternică

Un alt punct central îl reprezintă consolidarea industriei de apărare transatlantice. Liderii au convenit că actualul context de securitate impune creșterea capacităților de producție militară, dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai reziliente, intensificarea achizițiilor comune și investiții sporite în cercetare și inovare.

În acest proces, experiența acumulată de Ucraina pe câmpul de luptă este considerată o resursă strategică importantă pentru adaptarea doctrinelor și tehnologiilor occidentale.

„Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate din cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate.”

Sprijin neclintit pentru Ucraina

Sprijinul pentru Ucraina rămâne una dintre principalele priorități ale grupului. Declarația reafirmă susținerea fermă pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării în granițele sale recunoscute internațional și reconfirmă susținerea pentru aspirațiile euro-atlantice ale Kievului. Liderii au subliniat că ajutorul acordat Ucrainei nu este doar un gest de solidaritate, ci și „o investiție directă în propria securitate” a statelor membre NATO.

În același timp, statele participante și-au exprimat sprijinul pentru o pace „justă și durabilă” în Ucraina, bazată pe dreptul internațional și susținută de garanții de securitate credibile. A fost salutată implicarea diplomatică a Statelor Unite și a aliaților occidentali în eforturile de pace și s-a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului și a participa serios la negocieri.

Un NATO mai puternic și mai pregătit de luptă

Declarația abordează și alte zone de instabilitate globală. Liderii și-au exprimat preocuparea față de situația din Orientul Mijlociu și au reafirmat sprijinul pentru eforturile aliaților de a menține libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru comerțul și securitatea energetică mondială.

În plan european, participanții au evidențiat importanța aprofundării cooperării dintre NATO și Uniunea Europeană, precum și consolidarea relațiilor cu parteneri-cheie, între care este menționată explicit Republica Moldova, un stat aflat într-o zonă de sensibilitate strategică majoră.

Mesajul final al reuniunii este unul de unitate și determinare: statele din B9 și aliații nordici se declară pregătite să construiască o Alianță mai rezilientă, mai capabilă militar și mai bine pregătită să apere „fiecare centimetru de teritoriu aliat”.

Abținerea constructivă a Ungariei

Documentul nu a fost semnat de reprezentanții Ungariei.

„Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul guvern al Ungariei”, potrivit unei note.

Administrația Prezidențială de la București a clarificat ulterior că abținerea Budapestei este legată de perioada de tranziție guvernamentală. „La momentul finalizării negocierii textului, Ungaria nu avea un Guvern investit. Abținerea este constructivă și reprezintă un pas înainte față de poziția anterioară de respingere”, au transmis oficialii români.

(Citește și: ”Începe Summitul B9 de la București / Nicușor Dan i-a primit la Cotroceni pe președintele Poloniei și pe șeful NATO: România și Polonia sunt „cetățile” NATO în fața Rusiei. Zelenski, Rutte și lideri din 15 țări, prezenți miercuri la Cotroceni”)

***