Încrederea în economie dă semne de revenire: Stabilizare – probleme încă în sectorul de servicii. Managerii raportează intenții mai ridicate de angajare

Încrederea consumatorilor și a managerilor din mediul de afaceri românesc în economia locală a revenit ușor pe creștere în luna mai, întrerupând o serie de trei luni consecutive de deteriorare, conform Indicatorului de încredere publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI).

În ciuda îmbunătățirii în trei din cele cinci sectoare economice în care s-au realizat sondaje, indicatorul ESI compozit a rămas în luna mai la un nivel asociat cu o activitate economică slabă. De notat totuși că ”indicatorul sentimentului economic” pare să fi atins un minim (”bottom”), de la care, în general, o tendință negativă se inversează, cu toate că această inversare poate să vină după o perioadă mai îndelungată de activitate economică sub potențial.

”Indicatorul de sentiment economic (ESI) a crescut ușor în mai 2026, la 91,7 puncte, de la 91,2 în luna precedentă, pe fondul unei îmbunătățiri ușoare a încrederii în trei dintre cele cinci componente. Chiar dacă luna mai întrerupe o serie de trei luni consecutive de deteriorare a sentimentului, indicatorul rămâne în teritoriu recesionist pentru a treisprezecea lună consecutiv. ESI a crescut modest, cu 0,3 puncte, atât în UE — la 93,7, de la 93,4 anterior —, cât și în zona euro — la 93,5, de la 93,2 anterior”, notează Rareș Teodor Racoviță, economist la BCR și analist Erste, într-un raport de analiză.

În graficul de mai jos este ilustrată evoluția indicatorului ESI în paralel cu evoluția PIB-ului real:

Minim și pentru încrederea consumatorilor – perioada de vară sprijină revenirea cererii de consum

Un minim pare să fi atins și încrederea consumatorilor (vezi grafice mai jos), care a fost lovită începând de anul trecut de majorarea taxelor și impozitelor și de majorarea inflației.

Conform datelor ESI, încrederea consumatorilor români s-a îmbunătățit la -32,2 de puncte în luna mai, de la -34,9 puncte anterior, dar a rămas sub minimele atinse în timpul pandemiei din 2020. Așteptările privind situația financiară personală din viitor și situația economică generală viitoare din România s-au îmbunătățit, în timp ce intențiile privind achizițiile majore viitoare s-au deteriorat în luna mai comparativ cu luna aprilie.

De notat totuși că contextul economic intern continuă să fie dificil, complicat atât de criza politică locală, cât și de situația internațională ce produce șocuri economice recurente.

”În luna mai, România se află fără guvern, în plină criză politică, cu inflație de două cifre și cu o monedă locală care s-a depreciat față de euro cu aproximativ 3% de la începutul anului. PIB-ul s-a contractat cu 1,7% an/an și cu 0,2% trimestru/trimestru în T1 2026, potrivit estimărilor-semnal publicate de Institutul Național de Statistică. În pofida unor revizuiri ale seriei trimestriale, T1 2026 marchează al treilea trimestru consecutiv de contracție. Pe baza acestor date, am revizuit în jos prognoza de creștere a PIB pentru 2026, la -0,3%, de la +0,3% anterior. Războiul din Iran, care durează de aproape trei luni, continuă să aibă efecte negative și să creeze panică și incertitudine, impactul fiind resimțit mai ales pe piețele energetice”, mai arată analistul BCR.

Sentimentul din servicii, la cel mai redus nivel din ultimii 5 ani

Potrivit datelor ESI, încrederea în industrie a crescut ușor în luna mai, la -2,6 de puncte, de la -3,2 de puncte în aprilie, evoluție susținută de așteptări mai bune privind producția și de niveluri mai reduse ale stocurilor, care au compensat scăderea portofoliului de comenzi.

În același timp, încrederea managerilor din servicii a coborât luna aceasta, la o valoare de -4,0, cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, de la -1,8 în aprilie. Managerii au raportat o deteriorare a situației recente a afacerilor, a cererii din ultimele luni raportat la așteptări, dar și a percepției privind cererea din următoarele luni.

Sentimentul din comerțul cu amănuntul s-a deteriorat și el, cu 0,7 puncte lună/lună, la -4,1 puncte, de la -3,4 puncte în aprilie. Managerii din sectorul retail au raportat o activitate comercială mai slabă pentru lunile anterioare și niveluri mai ridicate ale stocurilor. Așteptările privind activitatea viitoare s-a îmbunătățit.

În construcții, încrederea managerilor s-a îmbunătățit, la -11,4 puncte, de la -12,1 anterior. Atât nivelul portofoliului de comenzi, cât și așteptările privind ocuparea forței de muncă au devenit mai favorabile în această lună.

Managerii din industrie, construcții și retail au raportat intenții mai ridicate de angajare, temerile consumatorilor privind șomajul s-au temperat ușor

Așteptările privind prețurile de vânzare au scăzut în toate sectoarele, cu excepția comerțului cu amănuntul, în timp ce așteptările consumatorilor privind inflația s-au deteriorat, indicatorul corespunzător coborând la cel mai redus nivel din ultimele 23 de luni.

Indicatorul privind așteptările de ocupare (EEI) a crescut la 98,8 puncte în mai, de la 98,2 în aprilie, după ce în martie atinsese cel mai redus nivel din noiembrie 2020. Managerii din industrie, construcții și retail au raportat intenții mai ridicate de angajare, în timp ce respondenții din servicii au indicat perspective mai slabe privind ocuparea.

În același timp, temerile consumatorilor privind șomajul în următoarele 12 luni s-au temperat, în luna mai, comparativ cu luna precedentă.

(Citește și: Efectul execuției bugetare la primele 4 luni: Dobânzile la obligațiunile României au scăzut sub 7% pe toată curba, la cele mai reduse niveluri de la debutul crizei politice)

(Citește și: Presiunea economică se mută către companiile mari: insolvențele firmelor cu active de peste 4 mil. € au crescut de aproape 10 ori în T1 – Insolvențele totale au crescut cu 14,3% an/an)

(Citește și: Efectul execuției bugetare la primele 4 luni: Dobânzile la obligațiunile României au scăzut sub 7% pe toată curba, la cele mai reduse niveluri de la debutul crizei politice)

(Citește și: Deficit bugetar de doar 1,17% din PIB la 4 luni, cu 1,7 pp mai mic ca în 2025 – anunț făcut de ministrul Finanțelor la Conferința CDG: Creștere mare a veniturilor fiscale și a încasărilor din TVA, cuplată cu un salt al investițiilor din fonduri europene)

(Citește și: „Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)

(Citește și: „Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

(Citește și: „Finanțele au acoperit până acum 40% din necesarul de finanțare al României: 105 mld. lei împrumutate. Trezoreria a folosit intens plasamentele private în aprilie și mai”)

***