BCE: Producția științifică a Chinei a crescut cu până la 26% după lansarea strategiei naționale de cercetare

Producția științifică a Chinei a crescut semnificativ după lansarea în 2006 a Planului Național pe Termen Mediu și Lung pentru Dezvoltarea Științei și Tehnologiei (NMLP), potrivit unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE), care a analizat peste 300.000 de articole academice apărute între 2000 și 2022 în 40 dintre cele mai prestigioase reviste științifice internaționale.

Cercetarea arată că, după introducerea programului guvernamental, numărul publicațiilor raportat la populație a fost cu 17,2% mai mare în cazul cercetătorilor afiliați instituțiilor din China comparativ cu grupul de control utilizat în analiză.

Impactul a fost și mai pronunțat în domeniile incluse explicit în strategia națională. În aceste sectoare, producția științifică pe cap de locuitor a crescut cu 26,4% față de grupul de control.
Datele indică faptul că cea mai mare parte a creșterii a fost concentrată în domeniile STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică – în special în fizică, chimie, biologie și medicină, în timp ce economia nu a înregistrat o expansiune comparabilă a prezenței cercetătorilor afiliați instituțiilor chineze.

Autorii au examinat evoluția cercetării în șase mari domenii academice – biologie, chimie, fizică, medicină, economie și matematică – utilizând articole publicate în reviste de top precum Nature Genetics, New England Journal of Medicine, Physical Review Letters, Journal of Finance, Econometrica sau Annals of Mathematics.

Analiza a inclus 327.628 de articole științifice. Dintre acestea, 189.946, echivalentul a 58% din total, au beneficiat de o formă de finanțare externă. Aproximativ 33.040 de articole, respectiv 10,1%, au primit finanțare din China, iar 29.322 de lucrări, adică 8,9% din total, au fost finanțate direct prin programele asociate strategiei NMLP.

Cea mai mare sursă de finanțare a fost Fundația Națională pentru Științe Naturale din China, care a susținut 28.506 articole, reprezentând 8,7% din întregul eșantion analizat.

Alte 6.864 de lucrări au fost finanțate prin Programul Național de Cercetare și Dezvoltare, 1.682 prin Ministerul Științei și Tehnologiei, iar 1.548 prin Programul Național de Cercetare Fundamentală.

Potrivit autorilor, efectele au rămas robuste în toate testele statistice suplimentare. Rezultatele s-au menținut după introducerea unor variabile de control privind finanțarea cercetării, densitatea cercetătorilor, numărul instituțiilor de cercetare și colaborările internaționale.

Sporul de performanță a provenit aproape exclusiv din domeniile vizate de strategia guvernamentală

Analiza arată că sporul de performanță a provenit aproape exclusiv din domeniile vizate de strategia guvernamentală. Testele efectuate asupra domeniilor care nu au fost incluse în program nu au identificat efecte statistice semnificative. „Rezultatele sunt nesemnificative pentru subeșantionul domeniilor non-NMLP, iar efectul principal este determinat în întregime de domeniile NMLP”, se arată în studiu.

Autorii au comparat, de asemenea, performanța Chinei cu cea a principalelor centre mondiale de cercetare, inclusiv Statele Unite și Europa. Potrivit studiului, avantajul observat după 2006 rămâne semnificativ chiar și după ajustarea pentru diferențele de venit pe locuitor, dimensiunea populației și nivelul educației.

Datele indică faptul că cea mai mare parte a creșterii a fost concentrată în domeniile STEM – știință, tehnologie, inginerie și matematică – în special în fizică, chimie, biologie și medicină, în timp ce economia nu a înregistrat o expansiune comparabilă a prezenței cercetătorilor afiliați instituțiilor chineze.

Studiul a fost realizat pe baza datelor extrase din baza internațională Scopus și acoperă perioada 2000–2022, analizând evoluția producției academice înainte și după implementarea strategiei naționale chineze pentru dezvoltarea științei și tehnologiei.

(Citește și: ”Radiografia pieței unice a UE: Comerțul intra-UE scade și mai mult, investițiile în cercetare și dezvoltare au fost de doar 2,2% din PIB în 2024, Europa rămâne vulnerabilă la presiunile externe”)

***