Finanțele au planificat împrumuturi de 7,6 mld. lei în iunie, cu 3 mld. mai mult decât în mai – Primele licitații au atras cerere peste prospect

Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, pentru luna iunie 2026, împrumuturi de pe piața primară internă administrată de BNR în valoare de 7,6 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitațiile regulate de luni și joi, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive.

Suma de 7,6 miliarde lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie și a obligațiunilor de stat este cu 3 miliarde lei mai mare față de cea care a fost programată în luna mai 2026, de 4,6 miliarde de lei, și va fi destinată refinanțării și rambursării anticipate a datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat, potrivit Agerpres.

Pe piața primară administrată de BNR, principalii jucători sunt fondurile de pensii, băncile comerciale și clienții lor

Primele licitații de titluri de stat au fost organizate de Finanțe în cursul zilei de joi, 4 iunie. În cadrul acestora, Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei, din care: 1,134.6 miliarde de lei prin certificate de trezorerie, titluri pe termen scurt (maturitate 12 luni), la o dobândă medie de 6,11%, respectiv 1,072.7 miliarde de lei prin obligațiuni cu scadența iulie 2033 (maturitate 7 ani), la o dobândă medie de 6,84%.

Ambele licitații s-au bucurat de oferte din partea investitorilor peste prospect: subscrieri de 1,587.7 miliarde de lei la un prospect de 700 milioane de lei pentru obligațiunile pe 7 ani, respectiv subscrieri de 1,323.1 miliarde de lei la un prospect de 1 miliarde de lei pentru certificatele de trezorerie cu maturitate 12 luni.

Pe lângă licitația de joi, 4 iunie, vor mai fi organizate 9 licitații pentru emisiuni de obligațiuni cu o valoare totală de 5,9 miliarde lei, urmate a doua zi de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea nominală adjudecată în cadrul licitației de referință.

Amintim că Ministerul Finanțelor a majorat sumele împrumutate la ultimele licitații de titluri de stat din luna mai, comparativ cu planurile din debutul lunii, grație cererii solide din partea investitorilor.

A revenit interesul investitorilor pentru obligațiunile românești – Finanțele au avut în mai cele mai bune săptămâni la finanțarea internă după 2 luni grele

În primele 4 luni și jumătate ale anului, Ministerul Finanțelor a acoperit doar 40% din necesarul net de finanțare al Guvernului, care în acest an se ridică la 264 miliarde de lei.

Astfel, până la 14 mai, Finanțele au împrumutat de pe piețele externe și interne 105 miliarde de lei, din care: 69,17 miliarde de lei de pe piețele interne și 35,82 miliarde de lei de pe piețele externe, conform documentelor Ministerului de Finanțe consultate de CursDeGuvernare.ro.

Notă: Necesarul de finanțare e compus din deficitul bugetar și sumele necesare pentru rostogolirea datoriei ce ajunge la scadență într-un an calendaristic și deci trebuie plătită din noi împrumuturi. Necesarul net este diferit de necesarul brut de finanțare, neincluzând de exemplu operațiunile de management aferente datoriei publice (răscumpărări de titluri, preschimbări, etc.).

Mare parte din aceste împrumuturi au fost însă atrase în primele 2 luni ale acestui an, înainte de declanșarea războiului SUA-Israel împotriva Iranului, care a dus la recreșterea dobânzilor peste 7% după ce acestea scăzuseră în final de februarie la cel mai redus nivel din ultimii 2 ani.

De notat că interesul investitorilor pentru titlurile de stat ale României și-a revenit în luna mai, după două luni dificile pentru Ministerul Finanțelor, în care a împrumutat mai puțin de pe piața primară internă – unde marii actori sunt băncile și fondurile de pensii – decât de la populație. În continuare dobânzile rămân la cel mai ridicat nivel din UE și, mai important, din regiunea Europei Centrale și de Est.

Cererea mai bună din prima parte a lunii mai e explicată atât de calmarea ieșirilor de capital și a volatilității de pe piețele financiare, cât și de excesul de lichiditate din bănci, care paradoxal a crescut în aprilie – în ciuda crizei politice – la 36,3 miliarde de lei (stoc mediu zilnic), de la 35,5 miliarde de lei în martie.

BNR nu a intervenit agresiv pe piață (dobânzile de piață monetară au rămas stabile, la nivelurile pre-criză politică) pentru a drena această lichiditate în exces din sistemul bancar, în ciuda deprecierii cursului.

(Citește și: Efectul execuției bugetare la primele 4 luni: Dobânzile la obligațiunile României au scăzut sub 7% pe toată curba, la cele mai reduse niveluri de la debutul crizei politice)

(Citește și: Deficit bugetar de doar 1,17% din PIB la 4 luni, cu 1,7 pp mai mic ca în 2025 – anunț făcut de ministrul Finanțelor la Conferința CDG: Creștere mare a veniturilor fiscale și a încasărilor din TVA, cuplată cu un salt al investițiilor din fonduri europene)

(Citește și: „Ionuț Dumitru / Tabloul momentului: România și capcana dezindustrializării. Modelul de convergență și-a atins limitele – După prăbușirea modelului de creștere prin consumul pe datorie, singura miză e cea a competitivității. Cum o vom obține?”)

(Citește și: „Scădere peste așteptări a economiei în T1 – PIB-ul s-a contractat cu 1,7% serie brută față de T1 din 2025/ Erste anticipează intrarea economiei în recesiune în 2026”)

(Citește și: „Finanțele au acoperit până acum 40% din necesarul de finanțare al României: 105 mld. lei împrumutate. Trezoreria a folosit intens plasamentele private în aprilie și mai”)

(Citește și: „Ministrul Nazare, după o discuție cu agenția de rating S&P: ”Orice agenție poate convoca ad-hoc comitetul de rating cu consecințe extrem de grave” – Calendarul la care agențiile vor anunța ratingurile României”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***