Ce rentabilitate au sectoarele economiei în acest an de criză

Rentabilitatea diverselor ramuri economice a cunoscut o evoluție inegală în perioada de criză. Unele activități au beneficiat de creșterea prețurilor la energie sau o cerere ridicată în timp ce altele s-au confruntat cu costurile salariale mai mari, dobânzi, inflație și scăderea consumului.

Industria energetică – marele beneficiar al creșterii prețurilor

Sectorul energetic rămâne campionul profitabilității, în plină criză energetică. De exemplu, profitul Transelectrica a crescut cu 39% în primul semestrul din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, în timp ce veniturile operaționale au urcat 19% până la 1,4 mld. lei.

Veniturile au crescut substanțial susținute de scumpirea energiei electrice cu 60% în iunie 2026 față de aceeași lună a anului anterior.

Și profitul Electrica a crescut în S1/2026 cu 8,6% la aproape 0,5 mld. lei.

Scumpirea petrolului a ajutat companiile petroliere, însă reducerea capacității de rafinare atât în Rusia din cauza bombardamentelor urcrainene și în Golful Piersic, marja de profit din rafinare a crescut spectaculos. Motorina s-a scumpit într-un ritm mult mai alert decât țițeiul, pentru că la pompă nu se vinde petrol brut.

Astfel Rompetrol Rafinare, compania care operează rafinăria Petromidia, a avut în S1/2026 un profit net de 56,4 mil. dolari, după ce în S1/2025 înregistra o pierdere de 49 mil. dolari. La pompă, în iunie prețul motorinei urcase cu 28% comparativ cu anul trecut.

La OMV Petrom, veniturile au crescut cu 25% în S1/2026,  însă profitul net s-a contractat cu 14% dar din cauza impozitului de solidaritate și al unui rezultat financiar negativ.

Sectorul bancar a ținut pasul cu inflația și dobânzile

Dobânzile mai mari, susținute de rata inflației ridicate au ajutat băncile să își rotunjească veniturile în primul semestru. Campioană a fost Banca Transilvania care a raportat în S1/2026 un profit de 2,5 mld. lei, în creștere cu 26,8%.

Erste Group, proprietarul BCR, a avut un profit net de 1,975 mld. euro, față de 1,665 mld. euro în S1/2025.

Reculul industriei s-a accentuat

În primul semestru din acest an producția industrială s-a contractat cu 3,3%, în timp ce cifra de afaceri a scăzut cu doar 0,5%.

Diferența este importantă: înseamnă că prețurile și structura vânzărilor au compensat într-o anumită măsură reducerea volumului fizic al producției.

În industria prelucrătoare, care este nucleul industriei românești, situația este și mai slabă: producția a scăzut cu 4,4%, iar cifra de afaceri cu 0,9%.

Cele mai mari scăderi ale cifrei de afaceri au fost la bunuri de capital (-4,8%) și cele de folosință îndelungată (-4,3%).

Odată lideră a exporturilor, industria ușoară a cunoscut cea mai drastică scădere a volumului de producție, în principal din cauza dispariției sistemului de „lohn”. Mai rezistă doar fabricile cu un grad înalt de automatizare și specializate în producția cu valoare adăugată mare.

Contracția din primul semestru din 2026 vine după un an tot de scădere a industriei. Conform Camerei de Comerț și Industrie, marjele de profit în industrie, pe total ramuri, au scăzut de la 12% în 2024 la 10,6% în 2025.

Serviciile – lovite de scăderea veniturilor reale ale populației

Salariile care nu au mai ținut pasul cu creșterea prețurilor a afectat firmele prestatoare de servicii. Cel mai lovită a fost industria ospitalității care s-a confruntată cu „furtuna perfectă”.

Volumul cifrei de afaceri HoReCa a scăzut cu 12% în S1 2026. A crescut, în schimb, cifra de afaceri a agențiilor de turism și tur-operatorilor a crescut cu 17,4%.

Aici apare o diferență importantă: agențiile de turism pot încasa în primul semestru pentru vacanțe care vor fi efectuate ulterior, în timp ce hotelurile și restaurantele resimt direct reducerea consumului și a înnoptărilor.

Analiza patronatului din turism HORA arată o scădere a profitabilității care a dus deja la creșterea falimentelor din industria ospitalității.

Ratele de profitabilitate pentru restaurante și hoteluri a scăzut în medie sub 6%, pe măsura reducerii numărului de clienți.

Constructorii au beneficiat de banii europeni – în proiectele publice

În mod surprinzător, sectorul construcțiilor a cunoscut o creștere record a marjelor de profit, care s-a situat între 8% și 10% în ciuda majorărilor salariale.

Această creștere pe ramură s-a datorat însă marilor antreprenori care realizează proiecte majore de infrastructură (rutieră, feroviară etc) finanțate atât din fonduri europene cât și de la buget.

Dar creșteri semnificative s-au înregistrat și în sectorul rezidențial. Volumul lucrărilor la clădiri rezidențiale a crescut cu 21% în S1/2026, cea mai mare creștere dintre cele trei mari categorii.

Un aspect important pentru analiza economiei este însă că ritmul actual al construcțiilor depinde în mare măsură de investițiile publice și fondurile europene, iar sustenabilitatea acestui ritm după diminuarea PNRR devine o întrebare importantă.

Transporturile suferă din cauza reducerii activității

Un alt sector care a fost afectat de combinația creșteri de taxe, scumpirea combustibililor și scăderea cererii sunt transporturile. În acest domeniu, marjele de profit au scăzut la limita supraviețuirii, sub 1%.

Volumul activității de transport s-a contractat cu 3,3% în S1/2026, odată cu încetinirea economiei.

Profituri mai mici în comerț

Retailul, atât en-gros cât și cu amănuntul rezistă cu toate că ratele de profit sunt mici, cuprinse între 2% și 5%, datorită cifrelor mari de afaceri ale companiilor cu volume mari de vânzări.

Sunt afectate însă magazinele cu cifre de afaceri mici care nu pot face față marilor retaileri internaționali.

Cititi si: Analiză sectorială: Industria mobilei, arhitectura și designul ajuns la 2,74% din PIB-ul României în 2024, dar pierde volume și profitabilitate

***