Natalitatea și mortalitatea firmelor românești: stăm bine la ”demografia” de business față de UE, problema e anvergura companiilor

Cu toate că România a înregistrat în 2024 o rată a natalității întreprinderilor de 11,6%, peste media Uniunii Europene de 10,4%, dimensiunea redusă a majorității companiilor nou-înființate rămâne o provocare pentru economie. În medie, o firmă nou-creată avea 1,51 persoane ocupate, iar aproape 98% dintre întreprinderile nou-înființate nu aveau salariați sau aveau cel mult patru angajați, potrivit unei analize a economiștilor Băncii Transilvania.

În 2024, de exempplu, au fost create 119.531 de firme în România, în timp ce numărul preliminar al întreprinderilor desființate a fost de 80.639. Soldul a fost pozitiv, de 38.892 de companii, iar rata mortalității întreprinderilor, de 7,82%, s-a situat sub media europeană de 9,2%.

„România creează firme noi mai repede decât media UE și le pierde mai încet”, arată economiștii Băncii Transilvania, care subliniază că dinamismul antreprenorial trebuie susținut prin măsuri care să permită companiilor să supraviețuiască și să se dezvolte.

Diferența dintre rata natalității și cea a mortalității întreprinderilor a fost de 3,78 puncte procentuale în România, comparativ cu 1,2 puncte procentuale la nivel european.

Firmele nou-create au generat, la momentul înființării, aproximativ 180.495 de locuri de muncă, în timp ce întreprinderile desființate erau asociate cu pierderea preliminară a 103.684 de locuri de muncă. Astfel, soldul net al ocupării asociate intrărilor și ieșirilor din mediul de afaceri a fost de aproximativ 76.800 de persoane.

Aproape 98% dintre firmele nou-create au cel mult patru salariați

Din totalul întreprinderilor înființate în 2024, 66.514, respectiv 55,6%, nu aveau niciun salariat, iar 50.722, reprezentând 42,4%, aveau între unu și patru salariați. Împreună, cele două categorii au reprezentat aproximativ 98% din totalul firmelor nou-create.

Alte 1.451 de întreprinderi, respectiv 1,2% din total, au pornit cu cinci până la nouă salariați, în timp ce numai 844 de firme, echivalentul a 0,7%, aveau cel puțin 10 angajați.

În cazul firmelor fără salariați, rata natalității a fost de 13,87%, iar rata mortalității de 12,02%, potrivit datelor din analiză. Pentru companiile cu unu până la patru salariați, indicatorii au fost de 11,43%, respectiv 4,96%. În categoria firmelor cu cinci până la nouă salariați, rata natalității a ajuns la 2,75%, iar cea a mortalității la 1,25%. Pentru întreprinderile cu minimum 10 salariați, ratele au fost de 1,55% și, respectiv, 0,57%.

Datele privind desființările sunt preliminare, întrucât metodologia Eurostat consideră o întreprindere desființată numai dacă aceasta nu este reactivată în următorii doi ani.

Firmele cu minimum 10 angajați au generat aproape 23% din locurile de muncă asociate noilor întreprinderi

Deși au reprezentat numai 0,7% din totalul firmelor nou-create, întreprinderile care au pornit cu cel puțin 10 salariați au generat aproximativ 41.600 de locuri de muncă, aproape 23% din totalul ocupării asociate noilor companii.

Potrivit economiștilor Băncii Transilvania, impactul economic al antreprenoriatului depinde nu doar de numărul firmelor înființate, ci și de capacitatea acestora de a porni la o scară suficientă și de a se dezvolta ulterior.

„Următoarea provocare pentru economia României nu este doar stimularea antreprenoriatului, ci mai ales crearea condițiilor pentru ca aceste companii să supraviețuiască și să crească”, se arată în analiză.

Economiștii identifică mai multe bariere în calea dezvoltării companiilor: costurile și complexitatea angajării, accesul la finanțare, dimensiunea piețelor disponibile și densitatea redusă a ecosistemului de sprijin pentru antreprenori.

Costurile salariale, contribuțiile sociale, legislația muncii și birocrația asociată angajării îi determină pe mulți antreprenori să înceapă cu echipe mici și să recruteze treptat. În același timp, firmele care intenționează să pornească direct cu 10-15 angajați au nevoie de capital de lucru semnificativ, dar pot întâmpina dificultăți în obținerea finanțării în lipsa unui istoric de activitate și a unor încasări recurente.

O altă limitare este reprezentată de accesul la piețe suficient de mari pentru a susține dezvoltarea unor companii cu echipe extinse, în condițiile în care România nu dispune de aglomerări industriale bine dezvoltate în multe regiuni.

De asemenea, ecosistemul local de acceleratoare, fonduri de capital de risc, mentorat și rețele de investitori de tip business angels este mai puțin dens și mai puțin capitalizat decât în marile economii europene.

Accesul la finanțare și reducerea birocrației, esențiale pentru creșterea firmelor

Economiștii Băncii Transilvania consideră că politicile publice ar trebui să faciliteze accesul la finanțare pentru companiile care vor să angajeze, să reducă povara birocratică pentru firmele aflate în creștere și să îmbunătățească accesul la piețe locale și internaționale.

„Prea puține ajung să facă saltul spre 10, 50 sau 100 de angajați”, arată analiza.

(Citește și: ”Mittelstand-ul românesc: Companiile mijlocii generează 17,3% din valoarea adăugată – Verigă restrânsă a economiei – Potențialul și dificultățile”)

***