Analiză / Elbridge Colby, omul care redesenează prezența militară a SUA în Europa, la București: Ce urmărește România, ce vor americanii – Pe 6 noiembrie, opțiunile Pentagonului ajung pe masa lui Hegseth

Elbridge Colby (foto stânga), subsecretarul american Pentagonului pentru politici și principalul arhitect al revizuirii prezenței militare a SUA în Europa, a ajuns miercuri la București, cu două zile înainte ca opțiunile Pentagonului privind redistribuirea trupelor americane pe continent să ajungă pe masa secretarului de stat Pete Hegseth.

Pentru România, miza vizitei este consolidarea – sau, în scenariul optimist, creșterea – prezenței americane pe teritoriul țării noastre, după retragerea unei părți a efectivelor anul trecut (suplimentări din era Biden, după invazia rusească a Ucrainei) și pe fondul atacurilor tot mai frecvente asupra navelor comerciale din Marea Neagră. În acest sens, România a pus pe masă o ofertă ce ar acoperi o parte din costurile staționării soldaților americani.

Colby va sta mai multe zile în România, având programate întâlniri nu doar cu președintele Nicușor Dan (miercuri), ci și cu premierul Luca Niculescu și cu mai mulți oficiali români. Cel mai probabil, Colby va vizita și soldații americani staționați în România. Din delegația americană fac parte și oficiali ai Armatei SUA.

Președintele Dan: România alocă resurse substanțiale pentru gestionarea riscurilor din Marea Neagră

Înaltul oficial american și membrii delegației sale au fost primiți miercuri, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan, care a transmis că discuțiile au vizat situația de securitate în deteriorare din Marea Neagră și faptul că țara noastră alocă deja „resurse substanțiale pentru gestionarea riscurilor și a consecințelor acestui mediu de securitate aflat în deteriorare“.

„Am discutat despre securitatea din regiunea Mării Negre, eforturile României de a promova stabilitatea în această regiune expusă riscurilor, precum și necesitatea unei acțiuni transatlantice comune pentru a face față amenințărilor complexe cu care ne confruntăm. I-am mulțumit lui Elbridge Colby și întregii Administrații a SUA pentru contribuția importantă la securitatea României și am reafirmat faptul că țara noastră rămâne pe deplin angajată în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, în calitate de Aliat indispensabil și de încredere, contribuind la descurajarea regională și la proiectarea puterii SUA în regiunea Mării Negre și dincolo de aceasta“, a precizat președintele României într-o postare pe rețeaua socială Facebook.

Președintele România a mai transmis că „o prezență economică și militară americană mai puternică în România are o importanță strategică“ care „va contribui la consolidarea durabilă a legăturii transatlantice“. Nicușor Dan mai arată că România se bazează pe angajamentul continuu al SUA și al aliaților din NATO.

Ce a venit să discute Colby: prezența americană și oferta României de a plăti o parte din costuri

Colby este unul dintre cei mai influenți strategi ai administrației Trump, fiind responsabil de politici și strategie în cadrul Pentagonului. El e unul din autorii noii strategii de apărare a SUA, care prioritizează Emisfera Vestică și competiția cu China, și arhitectul așa-numitului „NATO 3.0“ – un concept în care statele europene preiau responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională, iar Washingtonul își redimensionează forțele de pe continent.

La sediul NATO de la Bruxelles, la finalul lunii august, Colby rezuma astfel logica revizuirii: Europa rămâne un interes critic pentru SUA, dar multe dintre structurile existente pe continent țin de o arhitectură veche de aproape 40 de ani, care trebuie adaptată, inclusiv în privința accesului, a bazelor și a dreptului de survol. Această direcție a fost confirmată ulterior de ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker.

La Forumul de Securitate de la Varșovia de luna trecută, Whitaker a spus că Alianța trebuie să-și modernizeze infrastructura pentru a muta forțele și echipamentele din vestul în estul Europei, „unde ne-am aștepta la orice conflict viitor“, el vorbind explicit despre bazele învechite, lanțurile de aprovizionare cu combustibil și acordurile care reglementează staționarea trupelor.

El a mai precizat la Varșovia că Europa se află abia pe locul patru în prioritățile strategice ale Washingtonului, după securitatea internă, Emisfera Vestică și Pacific. În acest context, cel mai probabil, bazele aeriene și structurile de comandă din Europa de Vest vor fi păstrate, iar efectivele de luptă vor fi mutate mai aproape de linia de contact cu Rusia.

Care e oferta României

Potrivit ministrului Apărării, Radu Oprea, discuțiile de la București vor viza proiectele comune de apărare, prezența americană de la Mihail Kogălniceanu și Deveselu, precum și securitatea Mării Negre.

„Există multe zone pe care colaborăm, inclusiv pe siguranța la Marea Neagră. Ca membri NATO, avem nevoie ca prezența americană să fie una puternică. Pentru securitatea României, da, SUA pot fi un garant“, a declarat Oprea săptămâna trecută, când a anunțat oficial vizita lui Colby.

Elementul nou al negocierilor pare să fie oferta României de a suporta o parte mai mare din costurile staționării trupelor americane.

Bloomberg a scris la jumătatea lunii octombrie că România s-a alăturat Poloniei și statelor baltice, care propuseseră deja stimulente financiare pentru menținerea militarilor americani. Președintele Nicușor Dan a confirmat oferta încă din 23 septembrie, într-un interviu în marja Adunării Generale ONU de la New York.

„Am oferit inclusiv să împărțim cumva costul acestor operațiuni și așteptăm răspunsul administrației americane“, a spus președintele.

Valoarea contribuției nu a fost făcută publică, iar ministrul de Externe Dan Neculăescu a afirmat într-un interviu la TVR Info că subiectul este încă în negociere.

„În acest moment, haideți să spunem că, deocamdată, suntem într-un dialog cu SUA pe tema aceasta, nu avem decizii finale și nu aș putea să comentez acum cât ar însemna aceste costuri, sau mă rog, de unde ar fi ele. Ceea ce este important este că noi am decis, la nivel național, că este un interes strategic major ca Statele Unite să aibă o prezență în România“, a explicat Neculăescu.

Potrivit unei analize Deutsche Welle, este posibil ca în bugetul pe 2027 să fie incluși bani pentru cofinanțarea staționării militarilor americani din România, iar oferta României pare să includă investițiile în extinderea bazei de la Mihail Kogălniceanu, unde statul român pregătește investiții de aproape 4 miliarde de euro până în 2040, pentru a putea găzdui mai mulți militari americani sau aliați.

Ce vor americanii: mesajele transmise de ambasadorul Nirenberg la București

Vizita lui Colby la București pare a fi fost pregătită corespunzător și de ambasadorul SUA în Românnia, Darryl Nirenberg, printr-o serie de întâlniri cu premierul Luca Niculescu și noii membri ai Guvernului.

Premierul s-a întâlnit cu ambasadorul SUA pe 22 octombrie, Niculescu transmițând ulterior că relația cu SUA este„o prioritate fundamentală“ și că România dorește consolidarea prezenței militare americane și dezvoltarea proiectelor comune de înzestrare a Armatei.

„Avem multe proiecte de dezvoltat împreună, de la securitate și apărare la economie, energie, infrastructură și educație. Ne dorim să dăm un nou impuls acestei cooperări și să obținem rezultate concrete”, a transmis Niculescu, printr-o postare pe rețeaua socială Facebook.

În aceeași zi, Nirenberg s-a întâlnit cu ministrul de Externe, Dan Neculăescu, cu care a discutat despre aprofundarea cooperării în apărare și „extinderea pilonului economic” al Parteneriatului Strategic.

O săptămână mai târziu, ambasadorul s-a întâlnit cu ministrul Apărării, Radu Oprea, iar Nirenberg a anunțat ulterior că discuția a vizat „consolidarea priorităților noastre comune în domeniul apărării și despre creșterea interoperabilității“.

„România joacă un rol vital în securitatea regională, iar împreună rămânem uniți în menținerea păcii prin forță pe Flancul Estic“, a transmis Nirenberg.

Nirenberg a discutat marți și cu ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, despre proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă (pentru care US Exim Bank ar urma să asigure finanțare), proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești și consolidarea Coridorului Vertical de Gaze, planul SUA de a vinde prin producția sa de LNG către Ucraina, țările din Balcani și țările din Europa Centrală.

Dincolo de pilonul de securitate al relației bilaterale, pilonul economic este unul subdezvoltat, iar oficialii de la București urmăresc dezvoltarea unor proiecte în energie și minerale critice, transporturi, logistică, inteligență artificială și producție de armament, în timp ce SUA urmăresc să obțină condiții profitabile pentru aceste proiecte.

Ce poate schimba noul Congres

De notat și că vizita lui Colby are loc imediat după alegerile de la Washington pentru Camera Reprezentanților și Senat, câștigate de Democrați. Noul Congres modifică marja de manevră a administrației Trump, chiar dacă președintele va continua să conducă politica externă până în ianuarie 2029, iar pentru Europa există deja o plasă de siguranță, sub forma Legii de autorizare a apărării pe 2026 (NDAA).

Actul normativ din SUA interzice coborârea numărului militarilor americani din Europa sub 76.000 pentru mai mult de 45 de zile fără aprobarea Congresului. Limita inferioară se aplică întregii Europe, iar un Congres controlat de democrați ar putea sprijini consolidarea sau extinderea prezenței militare a SUA în România și pe flancul estic sau bloca o reducere majoră a trupelor din Europa.

Termenul de 6 noiembrie: opțiunile Pentagonului ajung pe masa lui Hegseth

Momentul vizitei este relevant în contextul în care un document intern al Pentagonului, denumit „Terms of Reference“ și văzut de Reuters, vorbește despre termenul de 6 noiembrie pentru conturarea a cel puțin patru seturi de opțiuni – privitoare la revizuirea posturii americane în Europa – pentru secretarul Apărării, Pete Hegseth.

În plus, termenul-limită din document pentru finalizarea analizei era luna decembrie, iar documentul prevedea și o reuniune decizională între Colby și generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, întâlnire considerată esențială pentru conturarea acestor opțiuni.

Potrivit NBC, una dintre variante riscă să fie retragerea unei treimi din militarii americani staționați în Europa. Această opțiune ar urma să penalizeze statele pe care Donald Trump le-a criticat pentru lipsa de sprijin în războiul cu Iranul.

Țări precum România și Bulgaria ar putea însă să beneficieze de pe urma permutărilor de trupe, în condițiile în care țara noastră a sprijinit operațiunile americane din Orientul Mijlociu, iar riscurile de securitate s-au mutat pe Flancul Estic. În plus, mare parte dintre cei aproximativ 80.000 de militari americani din Europa sunt staționați în baze din centrul continentului, în special în Germania.

De notat că, în prezent, România găzduiește aproximativ 1.000 de soldați americani.

Cum l-a curtat Bucureștiul pe Colby: de la Pentagon la Bruxelles și înapoi la Washington

Vizita de miercuri este rezultatul unui dialog construit în ultimele trei luni, condus în principal de Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru securitate națională și politică externă.

Prima întâlnire a avut loc pe 29 iulie, la Pentagon, unde Lazurca și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, au purtat discuții inclusiv despre abordarea americană privind revizuirea posturii militare în Europa. A urmat o rundă de discuții la sediul NATO de la Bruxelles, la finalul lunii august.

De altfel, pe 26 august, Lazurca s-a întâlnit cu generalul Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa și un decident major în cadrul procesului de revizuire. Lazurca i-a transmis generalului american că România își propune să fie ”cea mai bună gazdă posibilă pentru forțele americane din regiunea noastră și un facilitator al intereselor SUA în zona Mării Negre și dincolo de aceasta” – adică în Orientul Mijlociu și înspre Asia.

Ulterior, la sediul NATO, Lazurca și Dan Neculăescu, atunci ambasadorul României la NATO (actualmente ministrul de Externe), i-au înmânat lui Colby poziția oficială a României privind postura militară americană în Europa, un document interinstituțional elaborat sub coordonarea Ministerului Apărării, acesta fiind răspunsul României la un chestionar trimis aliaților de către Pentagon.

Ultima etapă a pregătirilor pentru vizita lui Colby a fost în finalul lunii octombrie, când Lazurca s-a aflat din nou la Washington, unde s-a întâlnit cu oficialul american și cu mai mulți oficiali ai Departamentului de Stat, inclusiv un consilier al lui Marco Rubio.

„România este un aliat indispensabil al SUA în Marea Neagră, aflat în prima linie și care își face partea. Suntem pregătiți să facem mai mult, înțelegând în același timp că descurajarea pe termen lung necesită solidaritatea SUA și o prezență militară și economică americană mai puternică în România“, a transmis Lazurca.

Balticii și Polonia vor primi trupe suplimentare

În același timp, statele baltice ar urma să fie suplimentate cu o forță adițională de descurajare. Aproximativ 1.000 de militari americani ar urma să revină în Lituania, după o pauză de șase luni, în cadrul unei noi rotații ce include un batalion de tancuri Abrams și o unitate de geniu, iar noi forțe americane sunt așteptate în noiembrie și în Estonia, după suspendarea prezenței în trimestrul al doilea.

În plus, Polonia negociază de aproximativ șase luni o bază americană permanentă, iar președintele Karol Nawrocki a declarat că este „doar o chestiune de timp“ până la înființarea ei, după ce președintele american Donald Trump a anunțat, în luna mai, mutarea a 5.000 de militari, cel mai probabil din Germania. Varșovia s-a oferit de altfel să suporte integral costurile, iar varianta discutată ar putea implica până la 10.000 de militari americani.

România are totuși ca argument războiul dus de Rusia în Ucraina și în Marea Neagră, chiar la granița NATO, unde riscurile de securitate s-au intensificat. Marius Lazurca a invocat de altfel în mai multe intervenții și întâlniri atacurile rusești din Marea Neagră pentru a indica faptul că România și flancul estic în general au nevoie de o suplimentare a forței de descurajare NATO.

(Citește și: Elbridge Colby, omul Pentagonului pentru revizuirea prezenței militare americane în Europa, vine la București – România a făcut o ofertă Washingtonului pentru costurile staționării trupelor SUA)

(Citește și: Marius Lazurca, întâlniri la Washington cu Elbridge Colby și oficiali ai Departamentului de Stat: „România e un aliat pregătit să facă mai mult la Marea Neagră“. Colby vine miercuri la București)

(Citește și: Premierul Niculescu, întâlnire cu ambasadorul SUA: Consolidarea prezenței militare americane, proiecte de înzestrare a Armatei, investiții americane în sectoare strategice)

(Citește și: Marius Lazurca, la CNN, din Washington: „Avem o situație de securitate foarte gravă în Marea Neagră – Peste 600 de nave au fost lovite – E nevoie de prezență militară americană mai puternică în România)

(Citește și: Ambasadorul SUA la NATO: forțele și infrastructura Alianței trebuie mutate din vestul în estul Europei, „unde ne-am aștepta la orice conflict viitor”. Europa, abia pe locul patru în prioritățile Washingtonului)

(Citește și: România, în negocierile privind redimensionarea forțelor SUA în Europa: Bucureștiul și-a înmânat poziția oficială către SUA – Consilierul prezidențial pe securitate Marius Lazurca s-a întâlnit cu nr. 2 din Pentagon, care va vizita România)

(Citește și: Reuniunea NATO / SUA: „Europa rămâne un interes critic, dar prioritizăm Emisfera Vestică și China” – Marius Lazurca: „România vrea să fie cea mai bună gazdă pentru trupele SUA”)

(Citește și: Marius Lazurca și-a început vizita la NATO cu o discuție cu ambasadorul SUA privind securitatea Mării Negre și revizuirea posturii militare americane – Eldridge Colby, arhitectul NATO 3.0, se află în Europa și va prezenta joi un raport Consiliului NATO)

***