Reacție puternică a piețelor la alegeri – Scădere brutală pe bursă, fără mișcări dramatice pe titluri de stat

Bursa de Valori București (BVB) a deschis ședința de luni „pe roșu”, toți indicii bursieri fiind în scădere după ce rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale repetate, care îl au pe primul loc pe liderul AUR George Simion și candidatul independent Nicușor Dan.

În primele 15 minute de la deschiderea bursei, majoritatea indicilor scădeau cu peste 1,9%. La nivel grafic, al analizei tehnice, indicele BET are conturată o mișcare mai largă de consolidare, cu un minus săptămânal de 1,7% pentru indicele principal BET în ultima săptămână de campanie și un risc major de concluzionare a tendinței de consolidare pe o pantă descendentă.

După 30 de minute de la debutul tranzacționării, indicii mai recuperaseră din declin, cu minus de 1,4% pe BET.

Activitate solidă la cumpărare pe Banca Transilvania și Hidroelectrica

Evoluția de luni a bursei locale va fi îngreunată de posibila evoluție negativă la nivel zilnic a piețelor externe – pe Wall Street, cotațiile futures ale principalilor indici bursieri americani afișează scăderi de 0,6-0,7%.

Spargerea minimelor BET este totuși mai puțin probabilă până în 16 mai, ultima zi de tranzacționare înaintea turului 2 al prezidențialelor.

Din acțiunile ce compun indicele BET, al celor mai lichide de pe piața noastră, Fondul Proprietatea (FP) afișa un declin de 2,7%, OMV Petrom (SNP) un recul de 2%, în timp ce titlurile Romgaz (SNG) scădeau cu 5,7%. Acțiunile Banca Transilvania (TLV) și BRD scădeau cu 3%, respectiv 0,7%, în timp ce acțiunile dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE) afișau un declin de 2,6%.

Ordinele de tranzacționare au fost până acum concentrate pe acțiunile Banca Transilvania, cele mai lichide și în același timp cele mai bine reprezentate în indicii internaționali. După primele 20 de minute de tranzacționare, valoarea tranzacțiilor era de 15 milioane de lei, din care tranzacțiile cu acțiuni Banca Transilvania reprezintă o cincime. Acțiunile băncii se bucură de o prezență relativ solidă la cumpărare după primele 20 de minute de tranzacționare. În același timp, acțiunile Hidroelectrica (H2O) scad și ele cu sub 1%, cu activitate puternică la cumpărare, pe volume echivalente cu tranzacții de 3 milioane de lei.

Inversare a curbei randamentelor

În același timp, costul de finanțare pe 10 ani al Guvernului din piața secundară (RO10Y) a titlurilor de stat nu a înregistrat evoluții dramatice, cu RO10Y la 7,47%, în linie cu nivelurile din ultimele săptămâni – semn că rezultatul pentru investitorii mari a fost în așteptări, din moment ce nu există vânzări puternice din deținerile de obligațiuni, cu toate că riscul politic s-a reintensificat având în vedere procentul adunat de liderul AUR.

Notabilă este inversarea curbei randamentelor, fenomen straniu apărut în ultimele săptămâni, unde dobânzile pe termen mediu (ratele de dobândă pe 4-5 ani) sunt superioare celor pe termen lung (10 ani).

La nivel general, forma curbei randamentelor oferă detalii cu privire la așteptările pieței și investitorilor cu privire la dobânzi, creștere economică și inflație. O curbă a randamentelor normal, cu rate de dobândă pe termen lung peste cele pe termen scurt, sugerează așteptări de creștere economică, în timp ce o curbă inversată, în care dobânzile pe termen scurt/mediu sunt peste cele pe termen lung, pot indica o viitoare recesiune – în România, totuși, semnalul este puțin difuz, având în vedere faptul că piața este mai puțin lichidă.

Totodată, cursul euro/leu continuă să fie stabil, țintuit în preajma nivelului permis de Banca Națională a României (BNR) de 4,977 lei/euro.

Intensificare a riscurilor

Evoluția este în contrast cu ce s-a întâmplat după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, când ieșirea pe primul loc a candidatului independent Călin Georgescu a produs o scădere puternică și de durată a bursei – încheiată doar după anularea alegerilor – și un val de vânzări din partea investitorilor străini, care și-au redus expunerea la risc din România.

România continuă să se confrunte cu riscuri economice în creștere, având în vedere dezechilibrele macroeconomice, deteriorarea semnificativă a mediului economic internațional și intensificarea riscului politic intern. România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană (9,3% din PIB la finalul anului), pe care îl finanțează la costuri mari, și o datorie publică în creștere rapidă, care ar putea depăși 60% din PIB în următorii ani.

România se împrumută cel mai scump din rândul tuturor țărilor din UE. Dobânzile mari sunt explicate de inflația mare (cea mai mare din UE), deficit bugetar imens (8-9% din PIB) și de credibilitatea scăzută pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari.

Ministerul Finanțelor are programată astăzi o nouă emisiune de titluri de stat. O emisiune eșuată ar putea împinge dobânzile suverane în sus.

(Citește și: ”Cristian Grosu / Planul B”)

(Citește și: ”Crește prima de risc a României: costul de îndatorare pe 10 ani din piața secundară ajunge la maximul ultimilor doi ani”)

***