Valentin Lazea, BNR: În perioada 2008-2024, productivitatea muncii a crescut de 1,7 ori, salariul brut de 4,9 ori, iar pensia medie de 4,5 ori / Populism, lipsă de cultură economică și bias cognitiv

În perioada 2008-2024, productivitatea muncii a crescut de mai puțin de două ori, în vreme ce salariul brut s-a majorat de aproape cinci ori, iar pensia medie de 4,5 ori, potrivit unei analize realizate de Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR).

”Vedeți că productivitatea muncii a crescut de 1,73 de ori în acești 17 ani (perioada 2008-2024, n.r.), dar salariul mediu brut a crescut de 4,88 ori, deci mult mai mult. Salariul mediu net a crescut de 4,5 ori, deci tot mult mai mult decât productivitatea. Mai mult decât atât, salariul mediu brut a crescut mai mult decât productivitatea în 13 dintre cei 17 ani supuși analizei. Iar salariul mediu net a crescut mai repede decât productivitatea în 12 dintre cei 17 ani analizați. Aceste creșteri s-au reflectat în creșterea inflației care cumulat a crescut de 2,13 ori și a deficitului de cont curent. Sigur că relația între salarii și inflație e circulară. Salarii mai mari duc la creșterea inflației și viceversa. Creșterea cumulată a pensiei medii a devansat creșterea salariului net. A fost de 4,5 ori față de 4,05 ori deși trebuie să recunoaștem că a fost mai mică decât creșterea salariului brut (4,5 ori față de 4,88 ori). Totuși, salariul mediu brut a crescut cu mult peste ceea ce era sustenabil”, a declarat Valentin Lazea în cadrul unei conferințe a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari (AAFBR), găzduită la BNR/

Chiar dacă comparația între pensii și salarii pe brut pare că este în regulă, salariile însele au crescut cu mult peste ceea ce era sustenabil, a avertizat Valentin Lazea.

”Să ne uităm la anii în care pensia a crescut cu peste 40%, 2008 – pe ideea, avem bani în buget. Avem bani dacă ne împrumutăm. Efectul pe 2024, cel pe care îl vedeți, e numai pe patru luni. Creșterea cu 22,4% nu e pe întregul an, anualizată creșterea e spre 40%”, a comentat el.

Economistul-șef BNR a punctat că singura veste bună este că a crescut numărul de salariați, cei care alimentează Pilonul I al fondurilor de pensii, de la 4,8 milioane la 5,1 milioane. În același timp, numărul mediu pensionari de asigurări sociale a scăzut de la 5,6 milioane la 4,9 milioane , prin restrângerea acelor portițe de a ieși la pensie anticipat.

”Cum s-a ajuns aici? Dintr-o combinație de populism al politicienilor, dintr-o lipsă de cultură economică crasă a publicului și din bias-ul cognitiv al celor informați. De multe ori e de preferat adevărul convenabil în fața adevărului neconfortabil”, a comentat Valentin Lazea.

Măsuri necesare pentru creșterea productivității

”Dacă veți întreba oamenii de afaceri români vor spune AI, roboțizarea și datul afară de oameni. Eu nu sunt de această părere. Cred că AI trebuie folosită numai în paralel și în corelație cu lucrători calificați și bine educați, pentru că pe AI trebuie să știi ce să-l întrebi. Degeaba ai un sistem super performant dacă omul nu știe să lucreze cu el”, a precizat Valentin Lazea.

În opinia sa, statul ar trebui să stimuleze investițiile în domeniul tech și high-tech, precum industria farmaceutică, industria verde, armamente mai sofisticate (drone), prelucrarea superioară a produselor agricole.

”Tot ca și o creștere a productivității, educație permanentă, trebuie reintroduse școlile de meserii, dar și cursuri de formare și recalificare pe parcursul vieții”, a explicat economistul-șef BNR.

O altă soluție ar fi reintroducerea în piața muncii a femeilor până în 30 de ani și peste 55 de ani, unde rata șomajului e mai mare.

”Ele au un rol social, sigur că și copiii sunt importanți, dar dacă ar crește numărul de creșe și grădinițe toată această forță de muncă feminină ar putea fi folosită”, a mai comentat Valentin Lazea.

(Citește și: ”Ella Kállai / Serviciile bazate pe cunoaștere înaltă din România au devenit cele mai productive ramuri din economie, depășind productivitatea din Polonia și Ungaria”)

***