”Anii câştigaţi la durata vieţii sunt ani de tratamente, nu ani sănătoși, sistemul trebuie regândit”

Sistemul de sănătate din România ar trebui regândit total, întrucât statisticile arată că anii câștigați la durata de viață sunt ani suplimentați cu tratament, nu ani sănătoși, conform doctorului Cosmin Alexandrescu, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Medicilor din Ambulator.

”Anii câştigaţi la durata vieţii sunt ani de tratamente. Deci asta înseamnă costuri, populaţia îmbătrâneşte. Noi când facem planurile bugetare, planurile strategice ale Ministerului Sănătăţii, trebuie să privim în perspectivă ce se întâmplă din punct de vedere demografic, ce se întâmplă din punct de vedere al bolilor care şi au schimbat ponderea”, a declarat Cosmin Alexandrescu, citat de News.ro.

”Este nevoie să regândim practic sistemul de sănătate pentru că, în momentul de-a faţă, noi îl gândim în medicină de familie, medicină de ambulator, spital. Dacă am gândi în pre-spital şi spital, deci în loc de trei niveluri să fie doar două în care medicina de familie şi cu ambulatoriul de spital să conlucreze, nu să se concureze, cum s-a întâmplat de foarte multe ori şi să rezolve 90% din totalul cazurilor, iar la spital să ajungă acei pacienţi care chiar au nevoie de asta ar duce la o reducere a aglomeraţiei în spitale şi să nu uităm că există şi aici o distribuţie foarte inegală între spitalele din centrele universitare, din capitalele de judeţ şi spitalele mai mici, care de multe ori sunt doar nişte centre de triaj”, a declarat Cosmin Alexandrescu.

Cele mai mari reduceri posibile, la spital – la cheltuielile cu hrana și salariile

”Nu ar mai fi nevoie, cum încă se întâmplă din păcate, să vină cu pansamente sau cu medicamente de acasă. Ar creşte calitatea hranei în acele spitale, să nu uităm că sunt spitale care încă au 95-98% din buget ocupate cu salariile, iar din ce rămâne se mai face şi medicină. S-ar reaşeza, s-ar optimiza acest buget, ar creşte calitatea serviciilor medicale. Programele naţionale, cum vă spuneam, cele de oncologie, cele de diabet, de dializă, au crescut calitatea serviciilor, speranţa de viaţă, dar încă nu este suficient”, a mai afirmat medicul.

Ce spun instituțiile internaționale despre modelul românesc, centrat pe spitale

Afirmațiile președintele Asociației Medicilor din Ambulator sunt susținute de recomandările Comisiei Europene și ale OCDE, care îndeamnă autoritățile să dirijeze ponderi mai mari din cheltuieli către prevenție și identificarea timpurie a bolilor, pentru a elibera presiunea de pe spitale și a crește parametrii de sănătate ai populației, precum și morțile prevenibile.

Structura alocărilor – centrare pe spitale și cele mai reduse distribuiri spre prevenție și medicina primară

Datele arată nu doar un nivel scăzut de finanțare, ci și o alocare disproporționată către spitale, în detrimentul prevenției și segmentului medicină de familie – ambulatoriu, ceea ce duce la rezultate slabe ale sistemului și rate ridicate de mortalitatea prevenibilă.

România alocă 46,8% din totalul cheltuielilor publice de sănătate pentru spitale, față de 25,5% Bulgaria și 28,1% Polonia. Aceasta plasează România cu un model mai spitalo-centric decât vecinii săi estici, deși toate trei țările au cheltuieli totale mici (România 4,7% PIB, Bulgaria 5,5%, Polonia 5,7%).

De asemenea, costurile cu salariile reprezintă 38,3% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea în România (1,8% din PIB), o pondere mare comparativ cu țările est-europene similare și mult peste media UE – 23,3%.

În contrast, cheltulile pentru ambulatoriu sunt cele mai reduse din UE:

Structura din România, cu cheltuieli pentru salarii și bunuri dominante, lasă puțin spațiu pentru investiții și prevenție, contribuind la ineficiența sistemului.

Raportul OECD „Reviews of Health Systems: Romania 2025”, la fel ca și multe alte documente anterioare ale Comisiei critică dependența excesivă a sistemului de spitale, recomandând transferul paturilor către îngrijiri de zi/comunitare, consolidarea rolului medicilor de familie ca „porți de intrare” și stimulente pentru pacienți/profesioniști să evite internările inutile. Altfel, explică studiul, costurile vor crește fără a îmbunătăți rezultatele. 

Raportul mai notează că acest model este nepotrivit pentru îmbătrânirea populației și bolile cronice, amplificând presiunea pe buget și accesul echitabil.​

O altă analiză, anterioară, a Comisiei Europene, sublinia cheltuielile scăzute per capita (cele mai mici din UE), dar și această structură dezechilibrată, cu accent pe spitale în detrimentul prevenției și digitalizării, ceea ce crește plățile din buzunar, cu rezultate modeste. La fel, recomandarea era transferarea treptată a unor fonduri în creștere spre medicina primară.

(Citește și: VIDEO/ Ionuț Dumitru, economist șef, Raiffeisen Bank și Consilier onorific al premierului: „România cheltuie puțin și ineficient în sănătate; accesul la terapii moderne rămâne limitat fără predictibilitate în finanțare”)

****