R. Moldova, Reformă teritorială – localitățile comasate vor decide singure centrul administrativ și denumirea localității

Localitățile care vor trece prin procesul de comasare voluntară (un prim pas al reformei administrativ – teritoriale) vor stabili centrul administrativ și denumirea noii localități, conform detaliilor privind acest proces.

Republica Moldova se confruntă, ca și România, cu o fărâmițare excesivă a teritoriului, cu depopularea multor comune și costuri de administrare nesustenabile, relatează agenția IPN, preluată de Rador.

Guvernul de la Chișinău a lansat săptămâna aceasta proiectul de reformă care va duce la comasarea a sute de localități și la micșorarea numărului de județe (raioane), de la 32 la 10.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu a fost în plenul Parlamentului, unde a prezentat modificările la Legea privind amalgamarea voluntară, transmite IPN.

Alexei Buzu a precizat că, după discuțiile cu aleșii locali, procedura de vot în consiliile locale a fost simplificată, iar aleșii locali își pot duce mandatul până la capăt chiar dacă inițiază amalgamarea.

Modificările au stârnit discuții în Parlament. Deputații au avertizat că modificarea denumirii unor unități administrative ar putea genera cheltuieli suplimentare pentru persoane fizice și juridice, inclusiv pentru perfectarea unor acte noi.

În replică, secretarul general al Guvernului a declarat că autoritățile colaborează cu Cadastrul și Agenția Servicii Publice pentru ca schimbările să fie aplicate automat, evitând astfel ca cetățenii sau antreprenorii să fie nevoiți să își refacă documentele.

Stimularea comasării voluntare

În cadrul dezbaterilor, deputatul fracțiunii Alternativa a criticat abordarea reformei, menționând că aceasta nu ar trebui să se limiteze doar la reducerea numărului de primării sau raioane, ci să includă clar și partajarea competențelor și a resurselor financiare. „Primării mai mari nu înseamnă neapărat primării mai puternice”, a precizat deputatul Ion Chicu.

Alexei Buzu a subliniat că principalul obstacol al administrației publice locale nu este lipsa de competențe, ci capacitatea redusă – fiscală și instituțională – de a le exercita.

Oficialul a invocat fragmentarea excesivă a administrației locale și scăderea veniturilor proprii ale primăriilor, arătând că sistemul actual de finanțare nu stimulează dezvoltarea economică locală.

În același timp, Partidul Socialiștilor (pro-rus, care se opune oricărei reforme) a acuzat guvernarea de presiuni asupra primarilor, afirmând că sprijinul financiar ar fi acordat doar localităților care acceptă amalgamarea voluntară.

Inițiatorii au respins criticile și au precizat că suplimentele oferite au scopul de a încuraja procesul voluntar, astfel încât primarii și cetățenii să decidă singuri cu cine doresc să se amalgameze.

(Citește și: Statul evită reorganizarea teritorială, deși suntem în dezastru administrativ: scade accelerat numărul comunelor și orașelor care îndeplinesc criteriile legale pentru a-și păstra statutul. Cu cât numărul de locuitori e mai mic, cu atât cresc cheltuielile administrative per capita)

****