Execuția bugetară pe T1, prezentată de ministrul Finanțelor la conferința CDG: Deficit bugetar de doar 1% din PIB, la mai puțin de jumătate față de T1 2025 – Ce se întâmplă cu execuția pe PNRR și fondurile europene

Deficitul bugetar la primul trimestru din 2026 a scăzut semnificativ și s-a cifrat la nivel nominal la 22 de miliarde de lei, jumătate față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la conferința Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei, organizată miercuri de CursDeGuvernare.ro.

”Să ne uităm la cifre. În primul trimestru deficitul a scăzut semnificativ. O să avem în următoarele câteva zile datele de la execuție, dar este la jumătate față de deficitul anului trecut. Adică dacă anul trecut vorbeam de un deficit nominal de vreo 43,5-44 de miliarde, anul ăsta vom avea un deficit de 22 de miliarde. Adică în loc de 2,3% din PIB spre 1% din PIB. Ceea ce e o ajustare significativă pentru trimestrul întâi și nu face decât să demonstreze că programul aprobat anul trecut, atât pentru anul trecut cât și pentru 2026, e credibil.

Avem o țintă credibilă (de deficit), 6,2% (din PIB) la sfârșitul acestui an, dar orice modificare sau viraj abrupt în ceea ce privește funcționarea coaliției, evident că ridică semne de îngrijorare.

Și acest semnal l-am transmis nu o dată. L-am transmis de mai multe ori în timpul acestei deplasări la Washington, tocmai în ideea că nu e încă prea târziu să schimbăm lucrurile. Adică să păstrăm această componență a coaliției, miniștrii să rămână în guvern și să ne continuăm treaba. Pentru că ținta noastră este dezvoltarea și trebuie să asigurăm finanțarea dezvoltării, nu să gestionăm crize politice”, a afirmat Alexandru Nazare la conferința Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei, organizată miercuri de CursDeGuvernare.ro.

Ministrul Nazare: ”Acest guvern a câștigat un capital de încredere în fața piețelor”

Ministrul Finanțelor a vorbit și despre percepția piețelor și faptul că România a recâștigat încrederea piețelor, a agențiilor de rating, a Comisiei Europene și în general al finanțatorilor României după ani la rând de nerespectare a angajamentelor de consolidare fiscal-bugetară în timpul guvernărilor Ciucă-Ciolacu din perioada 2023-2025.

”Acest guvern condus de Ilie Bolojan a demonstrat către piețe că angajamentele se transformă în fapte și a câștigat un capital de încredere important, pe care eu cred că trebuie să-l capitalizăm la maxim în continuare. De aceea avem nevoie de continuitate și de stabilitate.

E foarte greu de explicat pentru investitori ce fel de schimbare vrem să facem cu coaliția, atâta timp cât această coaliție funcționează și a avut rezultate în sensul în care a livrat un program. A livrat un program de consolidare care a avut efecte pe piețe și are efecte care se văd în cifre”, a spus Nazare.

Potrivit acestuia, România are multe de făcut în acest an, în materie de atragere de fonduri europene, iar instabilitatea și criza politică afectează credibilitatea României și chiar sustenabilitatea finanțelor publice.

”Avem prea multe lucruri de făcut în acest an. Este anul în care trebuie să închidem, în condiții cât mai bune finanțarea PNRR-ului, mai avem câteva luni până la sfârșitul lunii august.

Este anul în care, până la final, trebuie să demonstrăm că ajungem la ținta asumată de deficit. Toate aceste subiecte țin de credibilitatea României și cred că aceste subiecte sunt mult prea importante și transformările pe care România va trebui să le întreprindă în următorii ani pentru a-și asigura sustenabilitatea finanțelor publice sunt prea mari ca să ne permitem întârzieri sau astfel de viraje abrupte”, a declarat Nazare.

Execuție foarte bună pe PNRR, dar ”există o presiune pe reforme și pentru obținerea tranșelor din PNRR”

Ministrul a mai vorbit despre riscul pierderii banilor din PNRR, dar și despre execuția bugetară pe acest program de finanțare europeană, unde există o dublare a ponderii granturilor încasate și plătite executanților, de la 2,8 miliarde de lei în primul trimestru din 2025 la 5,8 miliarde de lei în primul trimestru din 2026.

În ceea ce privește ameliorarea riscului de a pierde bani din PNRR, Nazare a spus că prim-ministrul Ilie Bolojan a avut discuții cu miniștrii pentru a trece prin jaloanele ce rămân de îndeplinit.

”Există o presiune pe anumite reforme, pe anumite milestone-uri pentru finalul acestui an și pentru obținerea tranșelor din PNRR. Au fost foarte multe discuții în acest sens și cred că vor fi în continuare la nivelul Guvernului. Prim-ministrul a avut cel puțin câteva discuții esențiale cu toți miniștrii trecând prin fiecare jalon și țintă în parte. Analiza în privința proiecției de îndeplinire a țintelor este o analiză care se face la Ministerul Fondurilor Europene.
Ce pot să vă spun din execuția pe trimestru unu este că observăm față de anul trecut o creștere a ponderii grantului, iar asta a fost una din prioritățile noastre pentru că vrem să securizăm cât mai mult din componenta de grant și proiectele să fie proiectele care merg și funcționează. Spre exemplu, Autostrada Moldovei, care a fost mutată de pe (componenta de) împrumut pe (componenta de) grant. E un proiect care funcționează și e clar că aceste proiecte care au fost relocate și funcționează cumva au efect în execuție. Vorbim de, spre exemplu, pe zona nerambursabilă: dacă în trimestrul unu (2026) aveam 2,8 miliarde (de lei), acum avem 5,8 miliarde (de lei), deci o creștere de 3 miliarde (de lei) în trimestrul unu. Avem nevoie de mult mai mult. Adică se vede creșterea, dar trebuie să accelerăm, dat fiind că termenul este august”, a explicat ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.

Acesta a mai precizat că există și o creștere de 2 miliarde de lei pe fondurile de coeziune, dar și că în ședința de guvern de joi vor fi discuții mai extinse despre PNRR.

”Avem o creștere inclusiv în privința fondurilor de coeziune care se reflectă în execuție și creșterea la fondurilor de coeziune pe trimestru unu este de la 7,8 miliarde la 9,7 miliarde, deci aproape 2 miliarde în plus pentru fondurile de coeziune. (…) Sunt convins că în ședința de guvern de mâine și în perioada următoare, aspectele cele mai importante pe PNRR, deci cele 14 puncte despre care ministrul fondurilor europene a vorbit, vor fi atent monitorizate astfel încât în perioada următoare acestea să se îndeplinească. Pentru că ținta noastră și miza bugetului pe 2026 a fost că vom reuși să avansăm cu absorția PNRR-ului”, a afirmat Nazare.

(Citește și: „LIVE DE LA 09:30 / Conferința: Finanțarea Dezvoltării: (Re)capitalizarea României și utilizarea tuturor instrumentelor de irigare financiară a economiei. Miercuri, 22 Aprilie 2026, orele 09:30 – 14:00”)

(Citește și: „Ministrul Finanțelor, întâlniri cu Moody’s, S&P și Fitch înainte de criza politică: Agențiile de rating și-au reiterat îngrijorările privind instabilitatea politică – menținerea ratingului depinde de continuarea ajustării fiscale”)

(Citește și: „Criza politică omoară PNRR-ul pe ultima sută de metri – 10 mld. €, aproape pierduți din lipsa reformelor care necesită consens politic: Cele 14 jaloane critice care trebuiau să fie gata la 31 august”)

(Citește și: „Analiștii: România e tratată de piețe ca un caz izolat, instabilitatea politică va fi costisitoare”)

(Citește și: „Avanpremiera crizei politice: BET a pierdut luni -1,87%, cea mai mare scădere zilnică din ultimele 7 săptămâni – Dobânzile suverane își continuă creșterea, presiuni de depreciere pe leu”)

(Citește și: „Buzduganul crizei politice, în poarta Finanțelor României: dobânzile la care ne împrumutăm sar din nou peste 7%”)

***