Summit informal în Cipru al liderilor europeni: Temele, diviziunile, controversele

Summitul liderilor UE din Cipru, desfășurat la Ayia Napa, are loc într-un context geopolitic tensionat, dominat de conflictul cu Iranul, care influențează atât economia europeană, cât și agenda politică a Uniunii.

Reuniunea debutează joi cu o cină informală, urmată de discuții privind războiul din Orientul Mijlociu, securitatea regională și bugetul multianual al UE. Este prima întâlnire a liderilor europeni de la înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán, ceea ce marchează o schimbare importantă în dinamica politică internă a Uniunii, potrivit Politico.

Principalul subiect de îngrijorare este conflictul din Orientul Mijlociu, aflat în a opta săptămână, și efectele sale economice. Închiderea Strâmtorii Ormuz a dus la creșterea bruscă a prețurilor globale la energie, amplificând presiunile inflaționiste în Europa. Liderii vor analiza atât perspectivele de detensionare, cât și modul în care UE poate răspunde economic și strategic, inclusiv prin asigurarea libertății de navigație.

Impactul economic este deja vizibil în indicatorii PMI din zona euro, care au scăzut semnificativ în aprilie, sugerând o posibilă încetinire a activității economice. Sectorul serviciilor a înregistrat o scădere accentuată, în timp ce industria rezistă mai bine, dar posibil artificial, pe fondul anticipării unor posibile creșteri de prețuri sau întreruperi în aprovizionare. În același timp, indicii de prețuri au atins maximele ultimilor trei ani, confirmând intensificarea inflației, în special din cauza energiei și a problemelor din lanțurile de aprovizionare.

Diviziune în privința răspunsului politic

Statele membre sunt însă divizate în privința răspunsului politic. Franța promovează o abordare defensivă pentru securizarea rutelor maritime după încheierea conflictului, fără implicarea SUA, în timp ce Germania susține cooperarea cu forțele americane și o discuție mai largă privind implicarea militară.

Pe plan energetic, toate statele sunt de acord că este necesară reducerea costurilor pentru consumatori. Comisia Europeană a propus măsuri precum modificarea regulilor de ajutor de stat, accelerarea electrificării, investiții în infrastructură energetică și mobilizarea capitalului privat. Totuși, liderii trebuie să decidă dacă aceste măsuri sunt suficiente pentru a contracara efectele crizei actuale.

Bugetul multianual, punct sensibil pe agendă

Un alt punct major pe agendă este bugetul multianual al UE, evaluat la aproximativ 1,8 trilioane de euro. Președintele Consiliului European, António Costa, încearcă să accelereze negocierile pentru a ajunge la un acord până la sfârșitul anului.

Discuțiile sunt dificile, deoarece statele din nordul Europei sunt reticente la creșterea contribuțiilor, în timp ce statele din sud și est susțin un buget mai mare și protejarea fondurilor agricole și regionale. În plus, UE va trebui să ramburseze din 2028 datoria contractată în timpul pandemiei, ceea ce reduce flexibilitatea bugetară.

Tema securității colective

Summitul abordează și tema securității colective, inclusiv aplicarea articolului 42.7 din tratatele UE privind asistența mutuală în caz de atac. Deși teoretic mai puternic decât clauza NATO, în practică rămâne neclar ce tip de sprijin concret ar oferi statele membre.

Cipru, nefiind membru NATO, insistă asupra clarificării acestui mecanism, mai ales în contextul vulnerabilităților sale de securitate.

În paralel, liderii discută și despre viitorul politic al Uniunii, într-un moment în care scena europeană devine tot mai fragmentată. Posibile reveniri ale unor lideri populiști în state precum Slovenia sau Bulgaria ridică noi întrebări privind coeziunea UE, deși oficialii europeni consideră că plecarea lui Orbán ar putea facilita procesul decizional.

„O Europă, o piață”/ Foaia de parcurs pentru finalizarea pieței unice europene și creșterea competitivității economice a fost mult diluată

Tot la această reuniune ar urma să fie discutat și documentul „O Europă, o piață”, după ce acesta a fost aprobat anterior de Parlamentul European. Textul reprezintă o foaie de parcurs pentru finalizarea pieței unice europene și stabilește direcții și termene pentru implementarea unor reforme economice și legislative la nivelul UE.

O versiune datată 21 aprilie, consultată de Euractiv, prevede că termenele pentru adoptarea finală a legislației sunt transformate din obiective obligatorii în termene orientative pentru atingerea unor acorduri politice între instituțiile europene. Această modificare reduce caracterul constrângător al planului inițial propus de Comisia Europeană.

În forma actuală, documentul nu mai include referințe la utilizarea mecanismului de „cooperare consolidată”, care ar fi permis unor grupuri de state membre să avanseze în integrarea pieței unice fără participarea tuturor statelor sau fără vot cu majoritate în Consiliul UE.

Documentul stabilește că Parlamentul European și Consiliul UE se angajează să lucreze pentru un acord rapid asupra propunerilor legislative incluse în anexă. În versiunea anterioară exista un angajament mai ferm privind adoptarea rapidă a acestor măsuri.

Parlamentul European a obținut includerea unei referințe la respectarea prerogativelor sale legislative, precizând că propunerile trebuie tratate într-un mod care respectă procesul legislativ al fiecărei instituții. De asemenea, a fost inclusă o mențiune privind drepturile sociale, la solicitarea grupurilor politice social-democrate.

Mai multe inițiative legislative au fost reprogramate în timp. De exemplu, un posibil acord privind Digital Networks Act a fost amânat până la sfârșitul anului 2027, deși anterior era prevăzut pentru primăvara anului viitor.

Documentul face parte dintr-un set mai larg de măsuri privind aprofundarea pieței unice și creșterea competitivității economice a Uniunii Europene, în continuarea recomandărilor din raportul Draghi și stabilește repere pentru coordonarea acțiunilor legislative între Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE.

(Citește și: ”Activitatea în UE s-a contractat peste așteptări în aprilie – Conflictul cu Iranul răcește economia și aprinde inflația în Europa”)

***